Fuste luuungi
May 5, 2011
The Beat of (he)Art: teatru, muzică şi dans pe aceeaşi scenă
May 5, 2011

Tu cum alungi supărarea?

Chiar şi în viaţa unor femei puternice şi independente, cum ne place nouă să spunem despre noi că suntem, există momente de supărare. Câteodată, dacă nu ştii cum să-i faci faţă, supărarea se poate transfoma uşurel într-o mică depresie care, intrând în jocul bulgărelui de zăpadă, se poate transforma într-o mare depresie care, la rândul ei, s-ar putea să cauzeze diferite boli.

Cred că am mai recunoscut acest lucru despre mine: eu sunt un om care analizează toate cuvintele (urâte) care îi sunt adresate şi îi face loc fiecăruia în parte să pătrundă printre circumvoluţiunile creierului şi să se instaleze acolo ca într-un cuib. De viespi. Mergând pe aceeaşi teorie a bulgărelui de zăpadă, cuibuşorul cu trei viespi din capul meu, dacă este lăsat la dospit, se poate transforma într-un mare stup, acest lucru provocându-mi, în primul rând, nesiguranţă pe propria persoană.

Şi acum că m-am transformat într-un mic chirurg botanist, o să vă spun şi ce fac pentru a alunga viespile din capul meu:

vorbesc. Mult. Vorbesc până nu mai am ce să spun despre supărarea mea. De cele mai multe ori sunt redundantă, dar nu mă interesează; eu vorbesc. Iar interlocutorul meu neapărat trebuie să vorbească şi el. Adică să nu fie un receptor din ăla tăcut care numai dă din cap înţelegător. El trebuie să-mi dea dreptate şi să comenteze cot la cot cu mine despre nedreptăţile din lume şi, mai ales, despre cele care mi se întâmplă numai mie;

– mă urc la volan, dau Radio Guerilla foarte tare şi conduc. Cu viteză, zic eu; dar adevărul este că, după ce am luat amendă pentru depăşire de viteză pentru că aveam 62 de km/h, sunt întotdeauna în legalitate;

– fac ceva ce ştiu că este rău pentru mine, dar care îmi place. De cele mai multe ori mă duc la McDonald’s;

ies în natură; trebuie să văd iarbă şi copaci şi flori şi păsări în jurul meu. Şi neapărat să vorbesc;

– beau vin roşu cu Fanta; care să-mi dea curaj să vorbesc şi mai mult. Şi apoi mă culc;

fac puzzle; şi, în capul meu, vorbesc, îmi construiesc discursuri despre ce o să-i zic ăluia care m-a supărat;

scriu; este tot o metodă de a vorbi. Scriu, aşa cum scriu acum

Sursa foto: ashappyaskings.tumblr.com/

Share

1 Comment

  1. Gabriela says:

    Eu plang. Aproape ca bocesc isteric de una singura cu sughituri si tot tacamul. Ma izolez intr-un loc safe si plang, si plang si plang… Si apoi ma culc. De ex vineri (13 mai) am avut o zi cumplita. Am plans. Am dormit. Samabata dimineata am revazut din intamplare asta http://www.youtube.com/watch?v=6FyDSbc9XR0 . Sambata si Duminica am zambit permanent. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.