Unde sunt fetele bune?
January 10, 2012
Astăzi îmi setez obiective
January 10, 2012

Se vede că nu ai ieşit din ţară!

Pe principiul lansat de Ines acum ceva timp, am făcut câteva observaţii referitoare la diferenţele pe care le văd eu între cei care au ieşit din România şi cei care n-au făcut-o! Şi când spun « ieşit din ţară » nu mă refer la plimbările ca turist, ci la a locui, a munci sau a învăţa într-o ţară străină!

Astfel de ieşiri ne formează într-un mod miraculos într-un timp foarte scurt: devenim mai puternici, învăţăm să ne descurcăm pe cont propriu, începem să ne descoperim atuuri despre care nici nu ştiam, legăm noi relaţii de prietenie, precum şi profesionale, reuşim să învăţăm o limbă străină într-un timp record şi mai ales – devenim mult mai buni comunicatori –.

Bineînţeles că există diferenţe şi-n funcţie de domeniul de muncă/studii, însă cum nu cunosc suficient de bine altele, mă voi rezuma la cei din comunicare, jurnalism, PR şi alte arii conexe.

Aşadar, se vede foarte bine că nu ai trăit astfel de experienţe atunci când :

>> nu cunoşti valoarea unei experienţe profesionale câştigate în urma voluntariatului şi-a stagiilor de practică; drept urmare, nu esti interesat de aşa ceva;

>> vezi munca doar ca pe o sursă de profit şi n-o înţelegi ca fiind adevăratul scop al fiinţei umane; drept urmare, de-abia aştepti să-ţi termini ziua de muncă, te plângi când ai prea mult de lucru şi te mulţumesti cu primul job care-ţi iese în cale;

>> referitor la primul job găsit, nu înţelegi că a ajunge pe o poziţie decentă şi respectată, precum şi câştigarea unui salariu frumos sunt chestiuni la care se ajunge prin perseverenţă, ceea ce înseamnă să nu începi să plângi când eşti refuzat de una sau două firme şi să nu te mulţumeşti cu acelaşi loc iniţial de muncă pentru ani de zile, în cazul în care vezi că nu progresezi;

>> nu ştii să vorbesti în public sau să faci o prezentare; drept urmare, citeşti de pe foi, nu priveşti publicul în ochi, nu-ţi adaptezi prezentarea în funcţie de reacţiile lui, etc.;

>> nu ştii să te folosesti în mod corect de comunicarea online: poate că ai un cont pe Facebook, dar ai impresia că e doar ceva ce trebuie să fie acolo, o metodă de-a ţine legătura din când în când cu foştii colegi şi prieteni, în mod gratuit sau un fel de matrimoniale; drept urmare, fie îţi neglijezi pagina de FB, fie bombardezi « publicul » cu mesaje multe, dese şi nepotrivite pentru acest canal de comunicare. Nici nu mai pomenesc de evenimente – ce, unde, cum? Există un tab pe care scrie « Create an Event »? ;

>> nu te-ai prea împrietenit nici cu Twitter, nici cu diversele aplicaţii online utile – fie nu ai cont de Twitter, fie nu ştii să-l foloseşti şi ai impresia că e doar un alt canal de comunicare, prin intermediul căruia poti împuşca în oameni cu mesaje;

>> nu ştii să vinzi sau să TE vinzi şi crezi în continuare că singura cheie către succes este munca multă, chinul şi strânsul din dinţi; după cum mi-a adus aminte Cabral de curând, prin multe alte ţări oamenii au aflat deja că munca non-stop nu duce la eficienţă sau profit mai mari;

>> în cazul în care ai un blog (e mai la modă pe la noi decât înafară, aşa că trebuie precizat), practici acelasi bombardament ca şi pe social media: posturi după posturi, mai multe pe săptămână şi chiar mai multe pe zi; nu vreau să supăr pe nimeni, e teorie personală, dar cred că publicul mai trebuie lăsat să respire, să se dumirească, să … citească! ;

>> te plângi neîncetat că în ţară este rău, că familia ta nu te-nţelege, că prietenii s-au schimbat, că iubita/iubitul nu mai e ca la început şi te pricepi de minune să-ţi găsesti motive de nefericire, însă niciodată nu faci nimic ca să rezolvi aşa-zisele probleme pe care-ţi imaginezi că le ai;

>> eşti ferm convins(ă) că în orice altă ţară este mai bine, dar n-ai nici cea mai vagă idee cum stau alţii la capitolul economie sau pe orice alt plan; pe deasupra, ţi se oferă şanse peste şanse de-a încerca o experienţă în străinătate, dar îi dai cu piciorul, de teamă;

>> ţi-e atât de frică să pornesti într-o aventură a vieţii tale şi să risti să nu iasă cum vrei tu, încât inventezi scuze pentru faptul că n-ai încercat: costurile (despre care dacă te-ai documenta puţin ai afla că nu sunt aşa de pipărate precum se zice), familia (care de bine sau de rău ar înţelege că o astfel de experienţă ar fi extrem de benefică pentru tine), o relaţie (are balta peşti, serios!).

Închei abrupt cu precizarea că aceasta nu e o generalizare, dat fiind faptul că am cunoscut şi excepţii (care întăresc regula) de oameni minunaţi, care n-au ieşit din ţară şi totusi nu se vede, însă şi de oameni care-au trăit experienţa străinătăţii şi … degeaba! Şi … bineînţeles, nu le ştiu nici eu pe toate şi mai am muuuulte de-nvăţat, aşa că haideţi să învăţăm împreună!

Va urma!

Sursa foto: slipperybrick.com

Share

7 Comments

  1. Catalina says:

    mie îmi place cel mai mult de cei care atunci când le povestești despre cum e în afară și surpriză! sunt și dezavantaje sau părți mai puțin pozitive (ca să fie mai frumos spus) încep să urle la tine că nu știi ce vorbești, că în țară e groaznic, că oriunde e mai bine decât ca la noi și cum poți să te plângi de ceva minunat (ceva care nu e România). apoi urmează fraze gen: ești complexată/frustrată, etc. asta din moment ce ei au văzut străinătatea doar la TV și se plâng toată ziua de România fără să facă ceva!

  2. Raluca says:

    Mie-mi spui, Cata?! De fiecare data cand indraznesc sa prezint intreaga/adevarata fata a povestii, ma trezesc cu intregi gen: “da’ ce, tie nu ti-a fost bine cand ai fost acolo, in franta/irlanda?”

  3. Teo Grigorie says:

    Nu-mi place cel mai mult la cei care nu au iesit din tara stereotipurile pe care le pun strainilor: britanicii sunt nu-stiu-cum, francezii si mai rai. Eu deocamdata iubesc strainatatea 🙂

  4. chloe says:

    Sunt de acord in mare parte cu ce ai scris mai sus, dar de exemplu eu louiesc si muncesc de peste 10 ani in strainatate ( 4 tari la activ) si n-am gasit interesul contului Twitter si nici Facebook nu-mi e util profesional…remarcile respective depind de sectorul in care activezi.

    Si as adauga pe lista ta ca deseori cei care nu au iesit din tara sustin ca noi romanii suntem un popor destept, dar batut de soarta(istorie), cu tenta ca suntem de fapt mai destepti decat altii…eu una nu cred ca suntem nici mai prosti, dar nici mai destepti decat alte popoare. Cel mult putem spune ca suntem mai descurcareti, ne-am adaptat…Sau mai vin cu ideea ca bucataria traditionala romaneasca este cea mai savuroasa. Bucataria romaneasca nu numai ca nu prea e originala, dar nici foarte sanatoasa…

  5. Raluca Maier says:

    @chloe: asta asa e, am limitat putin discutia la cei din domeniul comunicarii, atunci cand am zis de social media si bloguri 🙂

    Referitor la ideea cu prosti vs. destepti, eu mai degraba dupa ce am iesit din tara am inceput sa am astfel de idei. Cand eram in Romania nu aveam nici un fel de idee, pro sau contra. Dupa ce am vazut cum sunt irlandezii, am ajuns la concluzia ca sunt destepti :)) dar poate exagerez eu.

    Si in ceea ce priveste mancarea, asa e – nu e prea sanatoasa! Am primit si eu acum cativa ani vizita unei frantuzoaice in Romania si a remarcat si ea ca nu se prea mananca sanatos si a venit cu ideea ca poate de asta sunt atat de multi oameni fie prea grasi, fie prea slabi (sau asa erau la vremea respectiva sau asa i s-a parut ei). 😀

  6. Mirela says:

    Eu sunt de acord cu Chloe. Poate ca nu am reusit, inca, sa ne schimbam viziunea despre lume si despre noi capatata in anii crunti de izolare comunista. Am constatat ca suntem putin creativi: avem cateva feluri traditionale de mancare,produsele de artizanat sunt mereu aceleasi, etc.
    Cred, insa, ca cei plecati in strainatate vor schimba fata Romaniei, fie ca se vor intoarce, fie ca nu.
    Retelele de socializare ne ajute sa comunicam dincolo de granite si sa cunoastem modul in care romanii aflati in strainatate si-au schimbat felul de a trai si de a se vedea pe ei insisi si pe ceilalti. Aflandu-ne mereu in legatura unii cu altii, fie ca ne cunoastem, fie ca nu, dar fiind toti romani, ne permite sa evoluam impreuna, ca indivizi si ca popor.

  7. Raluca Maier says:

    @Mirela: de-ar fi tot mai multi romani ca tine de acum incolo, suficient de deschisi la minte incat sa vada si sa accepte sa invete de la cei care au plecat, cu siguranta o sa evoluam enorm ca popor! Totul tine de noi 🙂

    P.S.: Imi pare rau pentru comentariile disparute! Problema tehnica 🙁

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.