Orgoliul se învață acasă și în societate
November 8, 2016
Cum să decorezi casa, ieftin și frumos (I)
November 9, 2016

Oamenii mei

Nu cred în granițe și în condiționările noastre care țin de țara în care trăim sau în care ne-am născut. Nu mă face să simpatizez cu cineva doar după țara în care s-a născut, nu e un motiv să te plac, să te înțeleg, să fiu cu tine, să empatizez. Așa cum nu îmi asum greșelile făcute de cei care fură sau dau în cap în afara granițelor țării. Pentru că eu nu sunt cu ei. Nu-s oamenii mei.

Știu că într-o măsură suntem produsul mediului social în care trăim, dar este mai mult decât atât în noi. Mai mult decât limba pe care o vorbești, te fac să fie cu tine valorile pe care le ai și după care îți ghidezi viața. Cărțile pe care le-ai citit. Felul în care iubești. Muzica pe care o asculți. Modul în care respecți libertatea oamenilor din jurul tău. Respectul pentru mediul înconjurător și gunoiul pe care îl pui la locul lui. Capacitatea de introspecție.

Astea și multe altele sunt valorile din care te fac să fii dintr-un grup sau altul. Poți să ai orice culoare a pielii, orientare sexuală sau naționalitate pentru că toate aceste diferențe nu pot să șteargă niciodată valorile care ne definesc ca oameni. Iar valorile astea sunt universale așa cum Bach poate fi ascultat din orice colț al lumii. Nici măcar nu trebuie să îi înțelegi limba.

Nu mă simt jignită de glumele francezilor despre români așa cum nu m-am simțit niciodată discriminată ca femeie. Sunt lupte mai importante de dus. Cum ar fi cele cu noi și modul în care am fost educați. Și dacă ar fi un singur moment din viața mea în care să îmi fi conștientizat condiția de român a fost acum câțiva ani în Franța. Eram în fața atelierului lui Brâncuși din Paris și mi-au dat lacrimile. Și atunci mi-a fost rușine de mine că am apreciat acest artist doar pe baza naționalității comune. Pentru că știu c-ar fi trebuit să îmi dea lacrimile oricum, dar sentimentele mele pipernicite m-au făcut mândră că, iată, un român a avut atelier în piața George Pompidou. Tocmai în inima Parisului.

Sursa foto: unsplash.com

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.