Tunsoarea rândunică
October 15, 2014
Tinerii cu autism au nevoie de ajutor
October 16, 2014

Marsupi, my love

Cea mai mare frică a mea, atunci când ies singură la plimbare cu cel mic, este că va urla atât de tare încât nu-l voi putea linişti, şi voi fi nevoită să împing căruţul urgent spre casă, tocmai de la mama dracului. În scenariul meu panicat, copilul urlă în continuu, căruţul nu merge cum trebuie, durează o veşnicie să fixez copilul în scoică, să pun căruţul în maşină şi să ajung acasă, iar totul se întâmplă, aţi ghicit, pe fundal sonor de răcnete.

Bine, asta încă nu s-a întâmplat şi, sincer, sper să nu apuc vreodată aşa o plimbare ratată, dar frica este ancorată bine, într-un colţ al minţii mele. Ca să mă asigur că aşa ceva nu se va întâmpla, am căutat alternative – tot felul de device-uri de purtat copilul, fără să-mi rup spatele (de preferat). Am început cu un sling cu inele – ORIBIL pentru umerii şi şalele mele! A costat o grămadă de bani şi l-am folosit de trei ori înainte să cedez fizic şi psihic. Am mai încercat cu un marsupiu normal, dar pentru că partea care susţine fundul copilului este îngustă, l-am folosit doar de vreo două ori, când nu am avut încotro; plus că până prindeam bretelele, mă treceau toate apele.

Tot umblând pe net, de pe-un site pe altul, căutând (în general) chestii drăguţe pentru cel mic, am ajuns pe un blog al nu ştiu cui, unde am aflat de Marsupi. A, era un tătic! Buuuun, am căutat repejor pe Google şi am găsit site-ul producătorului (culmea!) roman. Am citit toată povestea şi am văzut cum arată şi cum se “montează” Marsupi, cum stă copilul şi multe alte informaţii. Am vrut să-l cumpăr direct de la ei, dar nu au acest serviciu pe net, aşa că l-am căutat pe alte site-uri. După ce-am văzut preţul, am început să caut unul second hand, dar neavând noroc, m-am sfătuit cu bărbosul, m-am uitat în cont şi am dat comanda aici.

Curierul m-a sunat chiar în ziua în care cel mic făcea patru luni (şi eu nu eram acasă, se rupsese cureaua de distribuţie de la maşină iar interfonul era dat, bineînţeles, pe silent!) să-mi spună că ajunge comanda cu preţiosul harnaşament. Inutil să mai spun că după siesta celui mic ne-am echipat şi-am ieşit la drive test.

Când mi-am dat seama că, după o oră de mers în continuu cu mogâldeaţa de 7kg stând confortabil în marsupiu, NU MĂ DOARE SPATELE, am realizat că îmi făcusem cel mai fain cadou de ziua lui ficior-miu!

Aşadar planul este să ieşim în fiecare zi cu Marsupi, fie la cumpărături, fie doar la plimbare, iar dacă tati poate veni cu noi, să repetăm escapada seara, ca să se bucure şi el de cel mic, fără dureri de spate sau de braţe. După ce am analizat un pic situaţia, cred că ăsta este cel mai bun program de training, pentru toţi participanţii: mami îşi tonifică ce trebuie tonificat după sarcină, puiul cască gura la cei din jur, după care doarme la piept, în siguranţă şi legănat pe deasupra, iar bărbosul îşi dezmorţeşte oasele după atâtea ore de stat la birou.

Ideea acestui articol nu este una publicitară. De fapt, aşa cum mie nu mi s-a potrivit sling-ul cu inele, e posibil ca Marsupi să nu placă tuturor (deşi doar faptul că se prinde cu velcro îl face genial, din punctulmeu de vedere). Mă bucur doar că mie mi se potriveşte şi că simt deja cum lucrează muşchii, după aşa antrenamente plăcute.

Sursa foto: arhiva personală

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.