Ce tot atâta voluntariat? (1)
September 7, 2010
Reclamele la români
September 7, 2010

Jurnalul unui fumător

Am început să fumez pe la 17 ani, din prostie, din plictiseală, din cauza anturajului. A început ca o joacă, o ţigară azi, una mâine, apoi am început să îmi cumpăr propriul pachet. Spuneam tuturor, dacă vreau să mă las, mă las şi mâine. Dar bineînţeles, eu nu voiam. I became hooked. Şi uite aşa ieşeam după fiecare oră şi fumam, şi mai fumam şi în oraş. Un pachet îl topeam fără să îmi dau seama. Au trecut anii şi în luna februarie, anul curent, într-un moment de profundă meditaţie, m-am gândit: de ce fumez?

Şi atunci am realizat că fumatul devenise după atâţia ani doar o obişnuinţă, una proastă şi m-am gândit să mă opresc. Recunosc că nu am fost cinstită chiar de prima oară, în prima săptămână mai fumam câte o ţigară. Dar apoi mi-am dat seama că mă simt mult mai bine, nu mai miros toată a tutun: mâinile, părul, hainele, pielea. Apoi că treptat parcă respir mai uşor, şi când urc cele patru etaje până în apartament nu mai respir de parcă aş fi alergat 2 km.

Nu încerc să conving pe nimeni, asa cum nici pe mine nu a reuşit să ma convingă cineva. Totul ţine de tine, de voinţa ta. Nu o să convingi un fumător arătându-i statistici înfiorătoare, sau efectele negative. Un viciu e mai presus de aceste lucruri. Dar important e ca atunci când fumezi o ţigară să te gândeşti de ce fumezi şi dacă se merită. Aşa off the record, nu am mai fumat din februarie, dar recunosc că uneori aş fuma. Dar senzaţia pe care o ai atunci când refuzi să fumezi e mai presus de orice ţigară fumată! Nu m-aş fi gândit niciodată că voi merge la un suc fără să fumez, sau să beau o cafea fără o ţigară, sau când sunt nervoasă să ma calmez cu o ţigară. Dar uite că “inimaginabilul” s-a produs, perioada mai grea a trecut şi mă simt super.

Nu o să închei cu sfaturi sau cum să te laşi de fumat ci o să îţi spun: dacă ai încercat ţigara din curiozitate, poţi încerca măcar tot din curiozitate să te laşi. Vei descoperi singur beneficiile!

Share

1 Comment

  1. oana says:

    Un articol foarte frumos, iar acest lucru se datoreaza faptului ca ai vorbit din experienta si ai fost sincera. Nu multi au curajul sa admita ca s-au apucat de fumat din plictiseala sau de dragul anturajului si ca este nevoie de multa munca si vointa pentru a renunta la acest viciu. Ai toata admiratia mea pentru ceea ce ai facut!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.