La mulţi ani, Raluca!
February 1, 2012
Iarna asta ȋnvăț… să cad de pe schiuri!
February 1, 2012

Eu nu cunosc mulți oameni curajoși

Acum ceva vreme vă întrebam dacă v-ați da demisia, în cazul în care nu vă mai place și enumeram motive pentru care mi-aș da eu demisia. Și apoi am realizat că eu nu cunosc mulți oameni care ar face asta. Și apoi m-am gândit că nici eu nu prea aș mai face asta așa, cu una-cu două.

Cunosc, în schimb, mulți oameni care stau și-și fac treaba în tristețe și depresii și nu dorm nopțile din cauza unui feedback prost oferit și au mult mai mult păr alb decât aveau înainte să se angajeze și se trezesc dimineața cu o povară pe umeri pe care trebuie s-o poarte toată ziua și li se pare că week-end-urile sunt mult prea scurte pentru săptămânile mult prea lungi și realizează că, oricât de mult le-ar plăcea domeniul, locul de muncă este execrabil. Și, totuși, nu pleacă.

Nu pleacă pentru că le este frică de ceea ce li se poate întâmpla dacă nu vor mai avea un loc unde să se ducă și de unde să primească bani. Nu pleacă pentru că au chirie și rate de plătit. Nu pleacă pentru că joburile nu se găsesc la fiecare colț de stradă. Nu pleacă pentru că se consolează cu gândul că – poate – vor exista câteva momente într-o zi în care lucrurile vor fi frumoase la locul de muncă.

Cunosc foarte puțini oameni curajoși care au riscat, au plecat și viața lor s-a schimbat în bine, deși ei nu știau că acest lucru se va întâmpla atunci când au decis să plece. Întotdeauna exista și ghinionul ca viața ta să nu se schimbe în bine.

Așa că vă mai întreb o dată: voi v-ați da demisia dacă nu v-ar mai plăcea?

Sursa foto: Flickr.com

Share

5 Comments

  1. Eu am norocul sa ma numar printre cei norocosi care au un job pe gustul meu. Muncesc mult, ce-i drept, dar imi place, nu ma simt obosita, nu vin dezamagita, nu plec dezamagita si nu simt niciodata povara indiferent cate taskuri as avea.

    Daca as avea un job prost CU SIGURANTA as pleca insa dupa ce mi-as gasi un altul pentru ca muncim SI pentru salariul cu care ne intretinem luna de luna si nu cred ca e o idee prea grozava sa ne dam demisia din impuls fara sa stim cum ne platim intretinerea si mancarea sau ratele luna urmatoare.

  2. Irina says:

    Eu mi-am dat demisia 🙂 Nu neaparat pentru ca imi uram jobul, ci pentru ca vreau sa fac ceva mai meaningful decat faceam. Iar despre schimbatul vietii in bine… urmeaza sa vad 😀 Mai scrie despre asta pentru 1 an si iti raspund 🙂

  3. Ines Prodan says:

    Irina, peste un an poți să scrii tu un articol aici în care să ne povestești cum este viața ta :P.

  4. Raluca says:

    Eu am tendinta de-a actiona de multe ori sub influenta impulsurilor si fara a analiza prea mult … daca nu sunt fericita, hai sa schimb acel ceva in mai bine! Insa, de cele mai multe ori riscam sa nu o nimerim prea bine … adica sa nu fim fericite nici dupa schimbarea care credeam c-o sa ne faca mai happy 🙂 eu am facut deja o astfel de schimbare si n-a fost cea mai inteleapta ever :)) asa ca de acum, prefer sa meditez mai mult si sa dau sanse (si a doua si a treia sansa) lucrurilor inainte sa le refuz definitiv…

  5. Paula Alixandrov says:

    Ines, poate ca nu ai cautat destul, dar iti spun ca exista multi oameni curajosi. Eu mi-am dat o data demisia fara sa-mi fi gasit inca un alt job si schimbarea a fost in bine. Am renuntat la urmatorul job desi era ceva foarte stabil ca sa plec un an singura in Anglia, pe acelasi domeniu, nu a fost totul roz dar ambele decizii s-au dovedit benefice. Poti progresa, poti realiza lucruri mari doar in masura in care iesi din zona ta de comfort.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.