Spre ce alerg eu, de fapt?
November 10, 2011
Sunt femeie, deci sunt sensibilă?!
November 10, 2011

Egali, şi totuşi nu prea..

De-a lungul timpului, societatea a evoluat în mai multe direcţii: uneori spre bine, alteori spre rău. Schimbări au avut loc de când lumea şi o să continue să fie multe secole de acum încolo.

Un lucru o să rămână însă neschimbat cel puţin câţiva zeci de ani: diferenţele dintre bărbaţi şi femei în câmpul muncii în România. Deşi vrem noi să credem că am evoluat, că începem să gândim mai deschis şi că încercăm să nu mai facem discriminări totuşi acest lucru nu se întâmplă. Este adevărat că acum sunt multe mai multe femei la conducere decât acum 5 ani să spunem, însă simt că nu îndeajuns de multe. Nu înţeleg însă de ce. Poate că nu ne-am maturizat noi ca naţiune şi mentalitate. Oare încă suntem văzute tot ca nişte femei care ar trebui să stea la cratiţă sau doar ca nişte fiinţe slabe de înger care ar putea izbucni în plâns în mijlocul unei şedinţe? În cazul acesta, hai să arătăm că nu este aşa, şi că putem fi diplomate, puternice şi încăpăţânate. Sau este chiar vina femeilor ce nu s-au dezmeticit şi încă îşi caută calea corectă?

Mă gândesc că noi, femeile ce venim din această generaţie suntem mai puternice şi am avut curajul să ţintim din ce în ce mai sus. Şi bravo nouă, căci suntem îndrăzneţe şi avem planuri mari pentru viitor. Încurajez generaţiile ce vin. Sper să fie şi mai brave şi să cucerească întreaga ţară, ca să nu mai spun întreg universul.

Voi ce spuneţi? Cum stă situaţia în România? Există sau nu egalitate în câmpul muncii?

Sursa foto: vikneswaranmuniandy.blogspot.com

Share

3 Comments

  1. Lori Ciofu says:

    Nici pe departe nu exista egalitate intre sexe in campul muncii. Si nu doar in Romania. Si perceptia despre femeile cu ambitii in afaceri sau o cariera de succes este una usor negativa, de parca nu poti fi si sotie, si mama, si business woman de succes. Nu vrei sa stii cate prejudecati am intalnit in perioada cand doar eu lucram, nu si sotul meu. Si asa doar pentru ca s-a intamplat ca eu sa am norocul sa imi gasesc un job pe placul meu, iar el nu a vrut sa faca compromisuri doar pentru a fi “capul familiei” din punct de vedere financiar. Eram o familie ciudata printre cunoscuti. “Adica cum, te intretine nevasta-ta?” sau “Cum, tu muncesti si sotul tau sta acasa? Voi sunteti pe dos” si asa mai departe. Doar pentru ca nu ne incadram in tiparele de sot care intretine familia si sotie la bucatarie 🙂

  2. Egalitate nu e si nici n-o sa fie. Nu e nicaieri. Si, socant, nici nu trebuie sa fie. Pentru ca, iarasi socant, nu suntem la fel. Femeile si barbatii.

    Faptul ca o femeie care vrea copii e direct legata de dezvoltarea lor timp de cativa ani e o influenta care nu va disparea. Si asta de obicei vine fix in perioada in care iti formezi o cariera.

    Deci nici o problema aici, e doar realitatea. Problema e legata de prejudecati, care dealtfel sunt responsabilitatea oricaruia dintre noi.

    O femeie trebuie sa stie clar ce vrea de la viata. Si daca vrea ceva, poate sa obtina acel lucru cel putin la fel de usor ca un barbat, chiar in romania.

    Pentru orice exemplu pe care mi-l dati, de situatie in care ceea ce zic mai sus nu e adevarat, va dau si eu un exemplu in care unui barbat ii e mai greu decat unei femei.

  3. Imi cer scuze, am scris numele tarii fara majuscula.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.