Facebook…Breakbook
April 22, 2011
Masa de Paşte ardelenească în Bucureşti
April 23, 2011

Despărţirile noastre

Am deschis-o prima dată în staţia de tramvai şi am recunoscut încă de la început ceva din mine acolo. Eram după o perioadă în care nu am avut timp de citit belestristică şi cred ca am făcut o alegere foarte bună (ce-i drept, inspirată de un status de pe Facebook).

Nu povestea mi-a plăcut de la început, ci stilul autorului (acelaşi stil din Potenţialul erotic al soţiei mele) care uneori te face să râzi singur oriunde apuci să citeşti (dacă eşti în starea potrivită, bineînţeles), iar alteori te face să simţi tensiunea crescând din nimic.

David Foenkinos ne spune în Despărţirile noastre povestea lui Alice şi Fritz, cu bune şi rele, cu despărţiri şi împăcări, dar şi cu trădări şi alte lucruri nu tocmai normale. Pe scurt, ne trece prin etapele evoluţiei lor împreună, asemănătoare într-o oarecare măsură cu modul în care creşte orice cuplu, dar deosebită într-o măsură şi mai mare. Ca să înţelegeţi şi mai bine, felul în care îşi trăieşte relaţia personajul principal mi-a adus aminte de o replică dată de autor într-un interviu mai vechi: „Când iubeşti o femeie, faci politică”.

Chiar dacă în general cartea vorbeşte despre despărţiri şi împăcări, eu nu m-am regăsit în poveste, ci în detaliile care creează ansamblul: coincidenţele, întâmplările ciudate care aduc oamenii împreună sau chiar înţelesul diferit al frazelor şi importanţa lor în funcţie de rolul unei persoane în viaţa cuiva.

Nu vă spun mai multe, nu vreau să vă stric surpriza dacă vă hotărâţi să citiţi Despărţirile noastre.

 

Sursa foto

Share

3 Comments

  1. lorifab says:

    M-ai convins, abia astept sa o citesc 🙂
    multumim pt review

  2. Ma bucur ca ti-a placut articolul, sunt convinsa ca vei fi multumita si de carte.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *