Facebook pentru sfinți, morți sau servicii funerare complete
February 8, 2014
În aprilie, toți părinții merg la Baby Boom Show
February 9, 2014

Cum te învață ouăle Kinder ce-i aprecierea

Am fost de curând la o adunare cu prietenii, fiindcă stau aproape de noi și fiindcă fac mancare bună. Au venit destule persoane, fiecare cu al său pui de om.

Niște copii extrem de simpatici, de altfel, cu care te distrezi, fiindcă sunt comunicativi și haioși. Familia gazdă, niște oameni înstăriți, cu o casă mare și frumoasă și cu cei trei copii ai lor, au fost dintotdeauna oameni extrem de amabili. Eu nu îi cunosc foarte bine, al meu a ținut să mergem, ca să mă integrez și în grupul ăsta, să-mi fac prieteni noi. Zis și făcut, am vorbit, am făcut glume, am mâncat…iar la un moment dat s-au epuizat subiectele de discuție și-am părăsit încăperea adulților, pășind în living, unde era doar o mămică și-n rest, plin de copii care alergau, râdeau și se jucau. Și nu mă-nțelegeți greșit… nu toți acei copii provin din familii care își permit orice lucru material. O să-nțelegeți și de ce spun asta.

Ca să nu mergem „cu mâna goală”, am cumpărat băutură pentru părinți și un carton de ouă Kinder pentru copii, cele 3 fetițe despre care vă povesteam, niciuna peste vârsta de 9 ani. Am intrat în vorbă cu mama care îi supraveghea pe nebunatici și, la un moment dat, vine una dintre fetițele gazdei la mine, mă ia de gât, mă pupă și mă întreabă ce mai fac.

Bine, mulțumesc, păpușică, vezi că pe masa din bucătărie am pus un carton cu ouă de ciocolată pentru voi!” spun eu foarte încântată, mai că mi-ar fi venit să înfulec și eu unul.

Eei, …da, o să iau… mai încolo, poate” îmi răspunde prichindica, cu o voce de parcă o invitam la teme.
M-am gândit că n-o fi prea pofticioasă, ori că nu se simțea bine, ori că mâncase prea mult și nu mai putea nimic la desert. Vine și cea de-a doua surioară la mine, se repetă gesturile de tandrețe, îi spun de ouăle cu surprize și îmi replică:

N-am chef, mănânc mâine, dacă o să vreau ceva dulce”, plimbându-și ochii prin tavan.

S-a întâmplat același lucru și cu cea de-a treia și abia atunci mi-am dat seama unde era problema: copiii ăștia au parte de tot ce și-au putut dori și vor avea parte la fel, de acum încolo.

Ele n-au știut să aprecieze un lucru după care generația mea era înnebunită. Și nu e numai asta! Prietenul meu are mai mult de 35 de ani, iar de Crăciun am avut sub brad un carton de ouă Kinder. Ghiciți cine a sărit primul la ele și era entuziasmat de surpriza din interior! De aceea nu pot exprima în cuvinte șocul pe care l-am avut atunci când am observat că există copii care habar nu au să se bucure de lucrurile mici! Și aici este o mare problemă, fiindcă acești copii se vor transforma în adulți care vor încerca să obțină lucruri mari nebăgând în seamă detaliile extraordinare ale vieții, cele care te fac să zâmbești în fiecare zi, lucruri care poate au devenit un clișeu, dar sunt atât de adevărate: cerul albastru, suflatul într-o păpădie pufoasă, o ciocolată dăruită din dragoste… Mi-am jurat că îmi voi învăța copilul să aprecieze lucrurile pe care le are.

Poate că pe noi ne-a învățat viața acest lucru și nu avem cum să ne protejăm copiii la nesfârșit, însă nu se zice degeaba că trebuie să ai cei șapte ani de-acasă și vreau să fiu unul dintre părinții care știu să dea un sens veritabil acestei expresii!

Sursa foto: www.hdwallpapers2013.com

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.