Azi sărbătoresc Sf. Ion
January 7, 2011
Când e frig afară, mă învelesc ca un pui
January 7, 2011

Ce m-au învăţat joburile

Cred că aş putea scrie o cărticică despre toate joburile pe care le-am avut până acum: unele mai serioase, altele mai amuzante, unele mai intelecuale, altele mai… fizice. Însă de la fiecare job am învăţat câte ceva, oricât de bine sau prost mi s-ar fi potrivit. Totuşi, să ne înţelegem de la început: cele mai multe lucruri le-am învăţat făcând voluntariat la ELSA, nicidecum la joburi (în fine, asta se aplică până să fiu angajată aici 🙂 ).

2005: primul job – promotor (sau consultant vânzări, mai pe româneşte)

Ăsta a fost primul meu job adevărat, cu contract de muncă şi tot. Am lucrat pentru unul dintre hipermarketurile din Iaşi (şi nu, nu este vorba despre Carrefour :P), job care cel mai mult m-a învăţat care sunt străzile din oraşul Iaşi (pentru că trebuia să le străbat din lung în lat). Apoi m-a mai învăţat cum pot eu singură să-mi pun beţe în roate subestimându-mă şi cât sunt eu de ineficientă dacă lucrez într-o echipă în care nu mă pot integra şi dacă fac ceva ce nu îmi place.

2005 – 2007: al doilea job – operator interviuri

Pot spune cu mâna pe inimă că acesta este jobul meu de suflet care m-a învăţat cele mai multe lucruri (repet: totul este până la jobul de aici 🙂 ). M-a învăţat că, dacă zâmbesc, am o influenţă pozitivă asupra oamenilor care vor fi mult mai dispuşi să răspundă la chestionare lungi despre carnea de pui, mezeluri, bere, ţigări, benzină etc.

De asemenea, m-a mai învăţat că unii câini din cartierele din Iaşi nu sunt atât de prietenoşi cum credeam eu, că “incentive”-le funcţionează foarte bine asupra oamenilor, că, dacă adopţi o faţă de căţel bătut, ai şanse mult mai mari ca oamenii să răspundă la lucrurile despre care menţionam mai sus şi că poţi scăpa cu viaţă dintr-un accident care implică o maşină mică (a ta) şi roata unui camion mare.

2007: al treilea şi al patrulea job (my favorite part :D): McDonald’s Girl + housekeeper = LOVE

Dap, am fost şi cu Work&Travel (mai mult work decât travel) şi a fost una dintre cele mai frumoase experienţe EVER. Cele două joburi m-au învăţat foarte multe lucruri.

În primul rând, m-au învăţat cuvinte noi în limba engleză, precum “broom”, “reg”, “to sweep”, “shreded letuce”, “here or to go”. M-au învăţat să zâmbesc forţat şi lumea să nu-şi dea seama (între timp, mi-am cam pierdut din îndemânare), m-au învăţat că pot să muncesc mult de tot şi să-mi obişnuiesc organismul cu lipsa de somn, m-au învăţat că 10 minute (pe ceas) de somn pot face cât două ore, m-au învăţat să merg cu bicicleta, să mă trezesc+spăl+îmbrac+machiez+fac ochiuri+mănânc ochiuri în 15 minute, m-au ajutat să-mi dau seama că “viaţa” într-un fast food din România este de o mie de ori mai curată decât într-un fast food din SUA şi, în principiu, m-au învăţat că pot face şi muncă din asta, atât timp cât ma distrez făcând-o. Ah! Şi m-au învăţat să înjur oamenii cu zâmbetul pe buze (ăla despre care vorbeam mai sus) pentru că ei oricum nu-şi dau seama ce spun (numai dacă, Doamne fereşte, nimereşti peste români…).

2007: al cincilea job – asistent marketing

Aici a fost o experienţă interesantă, având în vedere că firma avea ca obiect de activitate comercializarea de filtre de apă. Jobul m-a învăţat că pot ţine prezentări în faţa unui grup mare de oameni cu atâta siguranţă, încât 90% dintre ei chiar mă cred, deşi eu habar n-am ce înseamnă toate lucrurile pe care le spun. De asemenea, m-a mai învăţat să montez un filtru de apă şi să tai o factură şi o chitanţă.

Ah! Şi m-a învăţat că salariul nu se ia întotdeauna la timp :).

2008: al şaselea job – operator call center

Mărturisesc că nu am stat suficient de mult încât chiar să devin operator call-center, însă destul încât să învăţ că, dacă este vorba despre ceva ce urăsc din toată inima să fac, organismul îmi oboseşte după nici două ore de stat în faţa calculatorului. Tot aici am învăţat despre plafonarea oamenilor

2009: al şaptelea job – director executiv

Well, that’s a huge step ahead. Aici, în primul rând, am învăţat să am răbdare. Răbdare cu oamenii importanţi, dar care vorbesc mult şi pe lângă, răbdare să aştept pe la uşi şi răbdare să-mi duc la bun sfârşit sarcinile şi să nu căpiez ducându-mi-le de una singură. Acest job m-a mai învăţat să preiau iniţiativa, să fac o cercetare (cu îndrumare, ce-i drept) şi să-mi dau seama că nu-mi place să lucrez singură.

2009: al optulea job – o să-i zic “seminarist” la UAIC

Acest job m-a învăţat cele mai vesele, mai îndrăzneţe, mai tupeiste şi mai colorate lucruri posibile. Pentru că… well, pentru că aşa sunt studenţii :). M-a învăţat că omul care primeşte sugestiv numele de “profesor” nu le ştie întotdeauna pe toate, m-a învăţat să ascult (mult!), să vorbesc în public şi să mă încarc cu energie pozitivă.

2009 – prezent: al nouălea job – content manager

Pfff, de aici am învăţat (şi încă învăţ) să fac mult research, să scriu în engleză, să comunic cu persoane şi cu şefi care nu sunt români şi să-mi dezvolt ceva abilităţi de web writing.

2009 – prezent: al zecelea job – aici

Zece este aşa… metafora împlinirii pentru mine pentru că de aici învăţ fără să mă opresc din învăţat. Învăţ lucruri practice despre cum să scrii un brief, cum să negociezi (şi să-ţi placă), cum să planifici, cum să organizezi, cum să lucrezi în echipă; şi învăţ lucruri mai metaforice despre cât de minunat este să… (orice). Ah! Şi ultimul lucru învăţat (pe jumătate) a fost să reacţionez frumos când mi se atrage atenţia asupra unui lucru făcut greşit. După cum am spus, încă mai învăţ asta…

Pfiu, ce lung a fost articolul ăsta. Pe voi ce v-au învăţat joburile?

Share

19 Comments

  1. […] Ce m-au învăţat joburile Fri Jan 07, 2011 0:04 am Cred că aş putea scrie o cărticică despre toate joburile pe care le-am avut până acum: unele mai serioase, altele mai amuzante, unele mai intelecuale, altele mai… fizice. Însă de la fiecare job am învăţat câte ceva, oricât de bine sau prost mi s-ar fi potrivit. Totuşi, să ne înţelegem de la început: cele mai […] […]

  2. Diana Moga says:

    Foarte frumos articolul tau 🙂 Am ras cu o pofta. Mai ales, ca undeva a fost un punct comun si mi-am amintit despre “za boss”.

    Pe mine toate job-urile m-au invatat sa nu ma plafonez, sa raman optimista si increzatoare in mine. M-au ambitionat sa sper in continuare ca se poate si mai bine .. decat a fost. M-au calit cu tot felul de temperamente ale sefilor, iar toata calatoria asta (e posibil sa fi depasit cu putin recordul tau de job-uri) m-au facut sa ma cunosc foarte bine – defecte si calitati. M-au maturizat mult.

    Eu in schimb astept “metafora” de care ziceai tu 🙂 Dar o simt.. e aproape!!!

  3. Ines Prodan says:

    Diana, eu ți-am mai zis că pentru mine tu ești cel mai rezistent și optimist om, atunci când vine vorba despre joburi care nu sunt… metafora împlinirii :).

  4. lorelaylilu says:

    Munca m-a inobilat.Chiar daca la inceput eram reticienta la munca noua pe care o aveam,in scurt timp imi intram in mana si…da-i bice..munceam…munceam.Din pacate acum muncesc doar acasa,dar …sper.

  5. Clara says:

    I love your article! 😀 I can totally relate cu experienta ta work and travel :)) Si eu tot in 2007 am plecat in SUA, am schimbat 2 joburi, am invatat cuvintele alea noi :)), iar injuraturile tot cu zambetul pe buze le ziceam; ah ah si-am mai invatat sa nu scap vreun “idiotule” sau “imbecilule” ca se prinde lumea ce-nseamna :))

  6. Teo Grigorie says:

    Well done, Ines 🙂 Nu multi se pot mandri cu o asemenea experienta.

  7. Bogo says:

    ..si eu sunt in etapa de a invata sa primesc criticile zambind. 🙂

  8. Mihaela C says:

    Sunt la primul job si momentan sunt in stadiul in care ma confrunt cu un sef dificil alaturi de care vreau totusi sa raman pentru ca am multe de invatat.

    Am invatat ca nu e chiar atat de greu sa te relochezi in alt oras si ca totul depinde de persoanele care te inconjoara, am invatat ca trebuie sa pornesti chiar de ‘jos’ ca sa-ti faci treaba bine acolo ‘sus’ unde vrei sa ajungi, am invatat si ca teoria inseamna prea putin in fata practicii.

    Mi s-a dovedit ca decizia luata in urma cu 5 ani de a face o facultate doar de dragul diplomei si nu neapart a specializarii a fost o decizie buna. Am intrat la facultate, am facut voluntariat, m-am implicat in diverse proiecte si a in ciuda faptului ca eram la o facultate care nu-mi placea am reusit sa fac ce-mi place si am ajuns sa lucrez unde-mi place.

    In primele mele 6 luni de munca am invatat ca niciodata nu e suficient cat stii, ca tre sa fii deschis la tot ce se intampla in jur si nu doar la responsabilitatile directe pentru care ai fost angajat.

    Norocul meu este ca ma adaptez usor si sunt deschisa sa invat mereu de la cei mai buni.

    Imi place mult sa analizez, sa fiu atenta la cei din jur si sa invat din greselile si experienta lor si mult din ce am invatat se datoreaza acestui fapt.
    Nu uitati ca tot ce e frumos se obtine greu!

  9. Andrei says:

    @Ines – ai muncit oleacă la viata ta …

    @Mihaela C – spre norocul ta o sa te contrazic in cunostinta de cauza, nu tot ce e frumos se obtine greu. Mai corect e: “cele mai multe lucruri frumoase se obtin muncind”.

    Pentru sanatatea dumneavoastra evitati combinatiile de “tot” si “greu” in aceeasi fraza 🙂

  10. Ines Prodan says:

    @Andrei: Cam da 🙂

  11. Andreea Marc says:

    Când eram prin clasa a 8-a, ai mei erau combinați într-o afacere la mare, motiv pentru care am învățat cum să zâmbesc clienților, cum se face o pizza la cuptor, cum să reacționezi când vine inspecția sanitară, cum să servești toți clienții în timp real și toată lumea să plece de acolo mulțumită.

    Apoi, am fost reprezentant Avon, lucru care m-a învățat să nu port niciodată tocuri când merg pe teren, relația cu clientul, atenția pentru detalii și seriozitatea unei comenzi.

    Pe urmă, am câștigat locul 3 la un concurs național de eseuri și, pe lângă premiile implicite, am primit un job de asistent marketing la o firmă de centrale termice și hăli. De aici am învățat diferențele culturale, deoarece lucram cu un suedez, ce înseamnă o analiză SWOT și cum să fac prezentări power point profesioniste. Tocmai terminasem clasa a 12-a.

    Apoi m-am angajat ca agent de vânzări la un depozit de băuturi alcoolice. Aici mi-am adus aminte că nu este foarte ok să te îmbraci în fustă și pe tocuri când intri în baruri și vinzi băuturi alcoolice. De asemenea, am învățat cum să fac facturi, chitanțe, rapoarte.

    Am trecut apoi la turism, unde am lucrat pe perioada verii, ocupându-mă de tot: de la marketing la vânzări. Am învățat alfabetul din turism, cum se vorbește la telefon, cum se face un text atractiv și cum se trimit faxuri (eram încă la facultate).

    După asta, a venit o parte foarte dragă mie: voluntariatul la Centrul European pentru Resurse și Consultanță. Am învățat ce înseamnă să organizez un eveniment singură cap-coadă, care e treaba prin instituțiile publice, cum se face un comunicat de presă profi și alte documente din domeniul relațiilor publice, ce e ăla un training și multe chestii utile despre comunicare, negociere, team-building și fundraising. În această perioadă m-am ocupat și de chestionare și interviuri, de unde am învățat să pun întrebările corect și să obțin răspunsurile care trebuie. Tot atunci am descoperit și mobilitățile de tineret în UE, de unde am învățat chestiuni de diversitate culturală, reguli de conduită și toleranță.

    A urmat perioada unui alt ONG în care am fost Specialist PR și de unde am învățat ce înseamnă să te lupți cu morile de vânt cânt totul este stabilit cu mult dinainte de a face tu altceva.

    Așa că, scârbită de tot mediul ăsta, mi-am deschis propriul meu ONG, de unde am învățat ce înseamnă coordonare de oameni, gestionare de bugete, încheiere de contracte, acte legale, proiecte europene și cât de greu este să coordonezi un ONG.

    Tot pe atunci am devenit trainer și a început seria trainingurilor locale, naționale și internaționale. Am învățat că tot ceea ce spui și faci poate avea un impact asupra unui om, iar satisfacția pe care o ai când cineva îți mulțumește pentru că ai ajutat la o schimbare în bine este de neprețuit.

    Apoi, am început două colaborări mari: Petrom și Gabriel (Roșia Montană) pe proiecte de CSR. Pfff … am învățat muuuulte, atât pe planul profesional, cât și din punct de vedere personal, observând niște caractere și niște sisteme care m-au lăsat mască. Pe scurt, cum se pot cheltuii banii altcuiva de persoane care nu sunt serioase.

    După ce m-am plimbat atât peste tot, am zis că e cazul să mă mai așez la casa mea (intrase și Etienne în viața mea), motiv pentru care m-am băgat pe online. Mai exact pe ghostwriting. Adică eu scriu un conținut online pentru un client și nimeni nu știe că eu l-am scris. Tot pe atunci a început și colaborarea cu altă firmă unde am fost Content Manager, adică mă ocupam de supervizarea unor oameni foarte dragi pe parte de conținut online, scriam texte și răspundeam frumos la emailuri. Am învățat de la amândouă cum să faci research, cum să scrii corect și atractiv, cum să faci un site și, din păcate, că unii oameni sunt puși acolo doar să te înjunghie pe la spate.

    Apoi am revenit în turism, unde am învățat că orgoliile sunt foarte mari, la fel ca și cerințele, cum se face hunting printre clienți, cum se explică șefului că srategia ta de PR este ceea ce are nevoie.

    Momentan, am mai multe preocupări: sunt asistent colaborator la Universitate (am învățat că sistemul bugetar sucks big time uneori, că pot învăța și eu de la studenți, că învățarea continuă este plăcută și satisfăcătoare), editor Belva (am învățat ce înseamnă să fac și să gestionez un site, cum să coordonez un grup mare de fete, cum să repar greșelile de pe site, cum să fiu femeie în fiecare zi) și încă 2 joburi pe parte de conținut online (text writing, copy writing, proof reading services, Voice, speeches and speak recording, Keywords and search terms writing, writing articles and content, sales, customer and technical support and service, promoting websites on twitter.com, recruiting affiliates websites and freelancers, data entry, updating the company’s database), de unde am învățat cum să formulez reclame, cum să pun texte pe diferite platforme online, cum să promovez anumite servicii online, cum să aleg termenii cheie dintr-un conținut, cum să îmi dreg vocea, cum să fiu convingătoare și cum să lucrez după orarele șefilor din State, Cehia și România.

    Au mai fost și multe activități voluntare (membru în consiliul de administrație al Ateneului Tătărași, al Casei de Cultură a Studenților, șef de an, membru în Consiliul Facultății, în Senatul Universității, membru Oameni din Online etc.) care m-au ajutat să înțeleg mai bine oamenii, să mă descurc în situațiile de comunicare dificilă și să fiu responsabilă pentru ceea ce am de îndeplinit.

    Pfff … am scris cam mult ținând cont că sunt în timpul programului de muncă :)) Dar putem spune și că Belva este unul dintre joburi, nu? :p

    Și ai dreptate, Ines. Se poate scrie o carte după câte lucruri înveți la fiecare loc de muncă. Mi-a plăcut articolul, iar comentariul m-a făcut să conștientizez încă o dată tot ceea ce am învățat până acum.

  12. etienne says:

    @ andreea
    la cat ai scris aici pari sa fi lucrat o viata intreaga :)), cati ani mai ai pana la pensie…

  13. Cosmin says:

    Ines, dar din faptul ca ai fost reprezentant Avon nu ai invatat nimic? Si parca mai era o firma:)) Nu te-au ajutat deloc in dezvoltarea ta profesionala?

  14. Andreea Marc says:

    @etienne :)))) ținând cont de noile reglementări de la guvern … prea mult

  15. Ines Prodan says:

    @Cosmin: :))) Am menționat numai joburile relevante pentru mine. Dar cred ca și Avonul a fost relevant. M-a învățat cu să iau țepe de la oameni :))

  16. Raluca says:

    Ines, pentru mine ELSA a fost cea care m-a stimulat sa particip la un training (Tineri pentru tineri) si sa-mi placa sa fac voluntariat, si am ales sa fac asta in legatura cu activitatiile micilor tineri (copilasii)
    in ceea ce priveste a fi distribuitor de produse cosmetice, mai ales in genul celor AVON, ORIFLAME, cred ca fiecare a fost initiat prin a lua “tzeapa”, iar cei care au trecut peste, au invatat sa fie prudenti
    in orice caz cel mai important este, ca om, sa constientizam cat de important este sa invatam din experienta de munca, sa stim ce anumte ne dezvolta abilitatile si competentele, si asta mai ales dupa ce descoperim ceea ce vrem sa facem in continuare.
    Mult succes in demersurile tale si la cat mai multe experiente placute:)

  17. Ines Prodan says:

    @Raluca: mulțumesc, ELSA fellow! 😛

  18. […] Articolul lui Ines despre ce am învățat până acum la joburi m-a făcut să pun pe hârtie (a se citi pe laptop) un subiect pe care voiam să vi-l prezint mai de mult: lecțiile de viață. Și când spun lecții de viață eu mă gândesc instant la tata. […]

  19. […] mea, Ines, a scris luna trecută pe Belva un articol care se chema ”Ce m-au învățat joburile”. L-am savurat împreună cu alți cititori, apoi am lăsat un comentariu lung, prin care am […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.