b5f15d859f98cfd33e2ab4a208d8629c

I-aș fi dezvăluit identitatea dacă între timp gradul său de maturitate nu ar mai fi crescut nițel, dar în acest caz o să aleg să-i spun Costel. Costel era frumos, înalt și cu ochii tulburător de negri. Știa cum să îmbine cuvintele și, combinând toată măestria sa verbală cu o atingere pe umăr, reușea să te facă să-ți uiți numele, cu buletinu-n mână.

Fusese o relație frumoasă, cu plimbări sub clar de reflectoare, sex pe podea și planuri de fugit în lume, doar cu 2 lei și o cutie de pateu în buzunar. Ne înțelegeam din priviri: el își dădea seama când trebuia să alinte bestia, eu îmi dădeam seama când bestia avea nevoie de o bere cu băieții. Totul roz bombon cu aromă de căpșuni, până când își băgă coada în fericirea noastră stimata gelozie. Și nu s-a mulțumit să mă transforme doar pe mine în Cruella de Vil sau doar pe el în Hannibal Lecter, ci ne-a trăsnit pe amândoi cu același grad de isterie. Lui i se părea că-s prea lipită de umărul lui Gigel, mie mi se părea că prea i se rătăcesc ochii în decolteul Gherghinei. Iar certurile noastre dezgropau fiecare mort de la 1900 încoace: el își aducea aminte cum i-am zâmbit boschetarului din tramvai atunci când ne-am cunoscut, eu realizam că bacșișul pe care i l-a lăsat chelneriței, la prima noastră întâlnire, a fost cât valoarea facturii de la întreținere.

Și-ntr-un moment de saturație, apăru el cu soluția salvatoare: a schimbat statusul relației, pe Facebook, din „într-o relație”, în „într-o relație deschisă”.

Să-mi cadă bila de la mouse când am văzut. Am căscat larg ochii și i-am frecat de vreo două ori, să mă asigur că nu eram încă pe tărâmul imaginației și l-am sunat.

–          Iubito, cred că e mai bine așa. Avem nevoie de un timp în care să nu ne mai sufocăm unul pe altul. Avem nevoie de mai multă libertate. Nu ne despărțim, căci iubire există, dar cred că e necesar să fim mai permisivi și mai puțin geloși. Vom fi mult mai fericiți așa!

Folosea pluralul acela atât de firesc,  încât chiar mă convinsese că se gândește la binele amândurora și nu doar la propriul său posterior. Drept urmare, în ziua respectivă ne-am deschis relația și ne-am închis gurile. Nu am știut niciodată de ce a fost necesar să afle tot Facebook-ul înaintea mea, dar am zis că dacă tot am acceptat o relație deschisă, nu ar fi frumos ca primul lucru pe care-l fac e să-l iau la întrebări și reproșuri. Așa că am lăsat-o baltă.

Ce a însemnat relația deschisă pentru mine?

Să deschid ochii și să-mi dau seama că nu pot să-l leg de calorifer și să-i lărgesc lanțul doar când am nevoie să stea el deasupra. Să fiu deschisă față de dorințele sale, indiferent dacă asta însemna să mai tragă rahaturi în plămâni, din când în când. Să îl accept așa cum este și să-i ofer și un dram de libertate; să-i ofer timp în care să i se facă dor de mine.

Ce a însemnat relația deschisă pentru el?

Lăsați genunchii să se deschidă pentru mine! Și să savurăm și o mostră din buzele prietenei cele mai bune.

Aparent, aveam ediții diferite ale DEX-ului și fiecare cunoștea o altă definiție a cuvântului „deschis”. Ce credeam eu că înseamnă o relație mai permisivă, în care să existe mai multă înțelegere din partea amândurora, se transformase într-o scenă din desene animate, în care banner-ul cu ”Jackass” era deasupra capului meu. Și am realizat că vina era numai a mea. Trebuia să-mi dau seama că mai multă libertate și mai puține întrebări nu se traduceau prin „femeie, nu fac nimic rău, nu mai fii așa nebună!”, ci prin „pisi, o să fac ce vrea organul meu iar tu nu vei avea voie să comentezi!”.

Costel, băiat în creștere, nu avea nevoie de o consolidare a relației cu iubita. Tocmai de aceea și-o deschisese în mediul virtual înainte de a o informa și pe blonda de ea. Costel avea nevoie de o colecție mai amplă de chiloți aruncați pe lustră, dar fiind un băiat romantic din fire, voia să se asigure că după partida turbată de sex cu vecina de la trei, va avea două mâini subțirele care să-i facă un masaj cu ulei la deltoizi.

October 14, 2014

Ce se deschide cu adevărat într-o relație deschisă?

I-aș fi dezvăluit identitatea dacă între timp gradul său de maturitate nu ar mai fi crescut nițel, dar în acest caz o să aleg să-i spun […]
September 30, 2014

Puțină curte nu strică niciodată

Poate pare șocant, însă mi se pare că nu prea se mai face curte: ne cunoaștem, ne cuplăm, ne distrăm și cam asta a fost.Dacă rămânem […]
September 29, 2014

De ce îi invidiez pe bărbați?

Înainte să vă fac cunoscută lista de invidii personale la adresa bărbaților, trebuie să vă spun că de fapt sunt foarte mulțumită cu faptul că sunt […]
September 22, 2014

Cum e să fii… căsătorită?

După obiceiul bine stabilit de generația noastră, de abia am terminat de aruncat câteva fotografii de la nuntă pe Facebook. Nu-mi pot lua ochii de la […]