Recunosc sunt un control freak. Acum că m-am eliberat și de acest gând,  pot spune fără să mă gândesc prea mult că îmi doresc copii și mă văd în rolul de mamă, dar nu acum, nu la 24 de ani.

Din momentul în care iubitul meu mi-a așezat verigheta pe deget s-a transformat într-un soi de tătic prin anticipație. Nu numai că are grijă de mine și adesea mă alintă ca pe un copil mic, dar se topește de drag când are câte un copil prin preajmă și i se aprind două luminițe în ochi când vorbim de momentul mult așteptat de el și mai puțin așteptat de mine, nașterea primului nostru copil. Spun primul nostru copil deoarece amândoi suntem mai mult decât siguri că nu ne vom opri doar la unul.

Momentul căsătoriei noastre a venit puțin abrupt, relația noastră a avut o viteză comparabilă cu cea a luminii și, deși pripită, ne e bine amândurora cu alegerea făcută. Dacă totuși orice alegere poate fi regândită și reconsiderată, doar din acest motiv s-a inventat și divorțul, nașterea unui copil nu mai poate fi reconsiderată din momentul în care evenimentul a avut loc. Nu încetezi să fii mai puțin mamă sau mai puțin tată dacă decizi să te desparți de partenerul tău, de celălalt părinte al copilului tău.

Deși, el vrea copii, eu nu sunt sigură că îmi doresc încă. Și sunt o groază de motive pe care vi le-aș putea enumera de la simpla dorință de a călători cât mai mult până la considerente financiare, dar motivul principal este: nu îmi doresc încă să mă maturizez! De abia pot să grijă de mine uneori, darămite de un bulgăraș mic și fragil de carne care plânge des și are nevoie de afecțiune.

Pe lângă asta nu aș dori ca toată viața să fiu definită doar de două cuvinte: soție și mamă. Nu am nimic împotriva mamelor, din contră o ador și o admir pe a mea din dotare, dar deocamdată îmi doresc să am timp să investesc în propria mea educație.

Voi începe trainingul de parenting  cu un animăluț, o pisicuță.

Deși presiunea emoțională din partea iubitului meu este mare, încă încerc să nu cedez. Am timp toată viața să fiu mamă, dar mai întâi trebuie să aflu cine sunt eu, dincolo de relația de cuplu și viitorul rol de mamă.

Foto: engravidar.com.br

January 29, 2015

S.O.S. El vrea copii, eu nu… încă!

Recunosc sunt un control freak. Acum că m-am eliberat și de acest gând,  pot spune fără să mă gândesc prea mult că îmi doresc copii și […]
January 10, 2015

Iartă-mă că nu te mint!

Pe vremea mea (ce compromițător încep la 26 de ani!), băiatul alerga după fată. Pe vremea asta, aleargă cine mai poate, că de, de la atâta […]
January 5, 2015

Perfectul compus

Cred că deseori cu toţii milităm pentru diferenţe însă ne căutăm asemănători. E ca şi la supermarket: îţi place că ai atât de multe opţiuni dar […]
November 24, 2014

Prea mult condiţional-optativ între noi

E prea mult condițional-optativ între noi: dacă ai fi, dacă aș fi … Și uite că suntem. Dar mergem în derivă. Plutim spre nicăieri, într-o luptă […]