Deseori ne întrebăm cum de alte persoane pot fi atât de fericite încât li se citeşte în ochi sclipirea şi naivitatea iar alţii sunt atât de taciturni şi sătui unul de celălalt că au făcut un rid special între sprâncene care se numeşte el/ea?

E adevărat că nu există reţeta ideală şi aplicabilă la modul general însă există persoana potrivită, nu? Cea care te poate face să zâmbeşti dar şi cea care te poate face să plângi. Depinde ce nevoi ai în respectivul moment al vieţii. Când mă întreabă cineva dacă am regrete şi e ceva ce nu aş mai face dacă m-aş întoarce în timp, răspunsul meu depinde de starea în care sunt atunci. Dacă mi-e bine, spun că nimic nu aş schimba dacă m-a adus aici. Dacă mi-e mai puţin bine mă gândesc la rata aceea idioată pe care am făcut-o la bancă. Da, asta aş schimba dacă ar fi posibilă călătoria în timp.

Deşi foarte multe persoane îşi duc traiul liniştit şi cu resentimente ori cu amintiri atât de vii încât par că nu mai ies din ele niciodată, cred că mai sănătos ar fi să lăsăm totul în urmă. Circulă pe net o “vorbă cibernetică”: dacă trecutul te sună, nu-i răspunde căci nu are nimic nou să îţi spună! E cu atât mai adevărat cu cât ce ai experimentat, ştii deja. Nu ar fi mai interesant să vezi ce urmează? Şi pentru ca acest lucru să fie posibil ar trebui să trăim în acest prezent care cu bune sau cu rele, ne aparţine. Ştiu că e un clişeu însă azi a devenit atât de intens şi de plin de evenimente încât nu mai pierdem timpul visând la mâine.

Ştiu că bunica mea spunea să ne facem vara provizii pentru iarnă. Mi-e dor deseori de ea şi ca să o cinstesc cred că mă voi ocupă astăzi de prezent ca să am un mâine ceva mai frumos. Poate funcţionează 🙂

Cum stă treaba cu El? E o întrebare la care nu am răspuns pentru ceilalţi deoarece nu ar înţelege. Aş vrea să spun că există o logică după care funcţionează totul însă nu e nici pe departe aşa. Când totul te ia prin surprindere nu poţi face altceva decât să savurezi momentul şi să speri că de data asta va fi altfel. Ştiu că e naivitatea specifică tuturor începuturilor dar nu mă pot abţine să nu o aplic şi în cazul meu. Poate a venit momentul în care raţionamentul nu are nici o legătură cu iubirea şi aceasta e lecţia pe care trebuie să o învăţ acum deoarece sunt pregătită.

Sursă foto: Facebook

March 30, 2015

Cum stă treaba cu El?

Deseori ne întrebăm cum de alte persoane pot fi atât de fericite încât li se citeşte în ochi sclipirea şi naivitatea iar alţii sunt atât de […]
March 20, 2015

Unde ne grăbim?

„Te sun eu”, „te anunț eu”, ”să văd dacă am timp” sunt propoziții pe care le-am folosit de atâtea ori, încercând să trimit la plimbare câte […]
February 18, 2015

O să mă urăşti

El: “O să mă urăşti …” Nu a fost o ameninţare, nu a fost o dorinţă … A sunat a regret. Semăna cu manifestarea sentimentului de […]
January 29, 2015

S.O.S. El vrea copii, eu nu… încă!

Recunosc sunt un control freak. Acum că m-am eliberat și de acest gând,  pot spune fără să mă gândesc prea mult că îmi doresc copii și […]