Servus,

Numele meu e Neam Prost dar cred că ne cunoaștem deja, nu? Te urmăresc de câțiva ani buni și nu am de gând să renunț acum, că te-ai hotărât tu să dobândești un strop în plus de orgoliu și demnitate. Am trecut prin atâtea împreună, încât nu-mi vine să cred că vrei să ne despărțim!

Mai știi întâia oară când ne-am văzut? Erai un suflet atât de frumos!  Atât de pur, inocent și gingaș că… mi s-a făcut greață. Nu era posibil să te las să trăiești într-o mare de roz, unicorni și puf, așa că mi-am adunat toate forțele și te-am învățat ce înseamnă să trăiești cu adevărat. Păi nu? Era cazul să te dea jos cineva de pe covorașul de vise și iluzii!

Ai venit la mine cu ochi dornici de prietenie și împărțit bomboane în parc. Nu te-ai uitat în ce hal arătai? Ochelarii ăia ca fundurile de borcan, dinții șui și bubele de pe față m-au scârbit în așa hal încât te-am împins în mijlocul terenului de baschet. Toți au râs de tine și ce bine m-am simțit! Le-am arătat eu cine este Neam Prost!

Anii au mai trecut și te-am văzut stând la coadă, la asigurări. Te-am pândit câteva minute și ți-am văzut lucirea din ochi. Credeai că în 5 minute va veni rândul tău și apoi te vei putea duce în sfârșit acasă, să mănânci și să te odihnești. Doar stătuseși o oră în picioare, în spatele moșului ăla cu respirația dezlipită de pe fundul butoiului. Te-am urmărit și, când te-ai pregătit să înaintezi, ți-am tăiat fața și m-am băgat înaintea ta. Cucoana de la ghișeu era deja destul de iritată că se află la muncă și nu în Ibiza, ca să mai facă și poliție cu noi; așa că te-a ignorat când i-ai spus că tu erai la rând. Ai oftat și ai așteptat să termine cu mine. Ți-am arătat și atunci că nu e bine să te pui cu Neam Prost!

M-ai mai văzut și-n parc și ai făcut stânga împrejur. Te-am fluierat și te-am invitat la o sămânță dar te-ai făcut că nu mă auzi. Păi e frumos așa? Și să nu mai spun de atunci când arătai ca lovită de bombă și ai început să te plângi la mine, spunând că ți-e rău. Păi și mie cine îmi mai făcea toată treaba? Doar nu era să o fac eu? Parcă uitaseși cine este Neam Prost, îți jur. Dar te-am iertat și a doua zi am schițat un zâmbet după ce am venit de la plimbare și tu erai țintuită la birou, înconjurată de hârtii… nu meritai, dar ți-am zâmbit.

Și acum îmi spui că te-ai săturat de mine și că ți-ai dori să dispar de pe fața pământului? Chiar crezi că ai putea trăi într-o lume în care toți sunt apreciați la adevărata lor valoare și fiecare om primește exact cât merită? Ce naivă ești, domnișoară! Nu se poate fără mine! Neam Prost este nemuritor și este pretutindeni.

Hai te-am pupat!

Ne vedem mâine la teatru. Mă vei recunoaște sigur! Voi fi cel care va vorbi la telefon în mijlocul replicii lui Mustafa.

 Sursa foto: aiwa-sensei.tumblr.com

April 9, 2014

Nu se poate fără mine!

Servus, Numele meu e Neam Prost dar cred că ne cunoaștem deja, nu? Te urmăresc de câțiva ani buni și nu am de gând să renunț […]
April 7, 2014

Cam cât de mult ai vrea să știi despre sănătatea ta?

7 aprilie este ziua internațională a sănătății.   Shhh. Nu spune la nimeni. Știu că e subiect tabu. Știu că îl eviți. Știu că fumezi și […]
April 4, 2014

Astăzi vreau să dansez

Îmi place să profit de orice melodie bună, de orice moment singură acasă pentru un dans.  Cel mai fain la momentele astea  e că nu stau […]
April 2, 2014

Azi petrec o marți obișnuită în doi

Am citit recent un articol foarte fain despre viața de cuplu. Autorul explică cum oamenii se așteaptă ca într-o relație fiecare zi să fie ca luna […]