Un trup fără viață. O viață fără libertate. O libertate care se cere așteptată. Un film ca un ceai amar, dar sănătos și parfumat: Mar adentro.

Ți s-a întîmplat vreodată să închizi ochii și să vezi? Să călătorești peste mări și peste munți, departe de fereastra camerei tale. Să simți că atingi apa cu vîrful piciorului și că briza este mult mai puternică decît îți imaginai. Ți s-a părut vreodată că acolo, pe plaja aceea, te-ai simțit pentru prima dată viu? Și apoi deschizi ochii și ești tot tu în aceeași cameră, la aceeași fereastră. Dar ceva s-a schimbat radical și acum îți dorești cu adevărat să faci ceva pentru visul tău.

Ramón Sampedro își dorește cu adevărat să moară. De mai bine de 20 de ani stă captiv într-un trup imobil și încearcă să își convingă apropiații să îl ucidă. Pornește cu ei adevărate războaie care împart tabere și distrug sentimente. Printre cei care i se opun se numără preoți, părinți, oameni îndrăgostiți de viață, paraplegici ca și el sau pur și simplu susținători ai vieții cu orice preț. Ramón se trezește singur într-o bătălie care începe să îl obosească și îl face să își dorească sfîrșitul mai mult ca niciodată. Dar dintre toate trăirile pe care i le trezește acest drum, în final, tot dragostea va fi cea care va avea de cîștigat.

Mar adentro, această frumusețe care a strîns peste 60 de premii, a regizorului spaniol , este un film despre rolul morții în viața unui om. Aproape ca o poezie vizuală, pelicula prezintă povestea reală a scriitorului Ramón Sampedro, un scriitor paraplegic care se luptă cu mentalitatea și cu sistemul de legi, pentru a cîștiga premiul cel mare: posibilitatea de a se sinucide. Aproape ca un manifest, filmul spune istoria unor oameni care încearcă să demonstreze că a fi viu nu înseamnă doar funcții vitale, ci, mai degrabă, înseamnă libertatea de a alege. De a alege ce poți face cu propria existență, chiar dacă așta înseamnă să o închei brusc. Aproape ca un tablou, el reușește să surprindă în culori vibrante viața spre dulcele ei final.

Dacă ar fi să adun cuvintele care îmi vin prima dată în minte atunci cînd vine vorba despre Mar adentro aș alege să pun duritate și delicatețe, unele lîngă altele. Pentru că frumusețea acestui film constă în aspectul de rocă al subiectului și moliciunea scenariului. O superbă interpretare a personajului principal, de actorul Javier Bardem, adaugă încă un mare plus la cele multe pe care aș vrea să vi le spun, dar pe care,pentru a nu vă strica surpriza, le voi ține mai mult pentru mine. Cu siguranță veți descoperi singuri că în fiecare scenă și în fiecare dialog se ascunde un alt nivel de lectură (de interpretare, pînă la urmă) și o altă temă greu de dezbătut, care, după vizionare, vă va da bătăi de cap. Așa cum știți deja că îmi place să inventez categorii de filme, îl voi încadra pe acesta, în primul rînd în favorita mea, “musai de văzut” și mai apoi în “film-întrebare” și vă asigur încă de pe acum că îmi veți da dreptate la sfîrșit, cînd că veți pune probleme de conștiință fără să fi făcut nimic și cînd nu veți ști ce să alegeți pentru personajul principal. O viață fără libertate sau libertate prilejuită de moarte?

Nici nu mai rețin de cîte ori mi-am pus întrebările de mai sus, sau de cîte ori l-am văzut, de cîte ori am vorbit și am scris despre Mar adentro, dar îmi amintesc foarte clar de parcursul relației mele cu cel care îi este tată. Pe l-am cunoscut întîia oară într-un film care se bazează pe ideea de moarte comandată (Tesis), apoi l-am savurat într-o poveste bizară despre moartea identității (Abre los ojos), am culminat cu această moarte ca o dorință arzătoare și m-am oprit la, poate la cel mai cunoscut film al său, care are în centru viața fără de moarte (Los Otros). Dar despre toate aceste genuri și varietăți, cu o altă ocazie…

Foto: serueda.files.wordpress.com

mar adentro 2

April 16, 2014

Cînd moartea este sănătoasă

Un trup fără viață. O viață fără libertate. O libertate care se cere așteptată. Un film ca un ceai amar, dar sănătos și parfumat: Mar adentro. […]
April 11, 2014

Pisicile noastre ne salvează viața. Vezi cum

Acum vreo doi ani am rămas singură într-un apartament foarte mare. Ca să nu mă arunc de pe geam (lucru destul de ineficient pentru că stau […]
April 10, 2014

Astăzi mă distrez

Sunt puține zilele în care îți permiți să bați internetul în lung și în lat, doar ca să te amuzi și să te relaxezi. Când poți […]
April 10, 2014

Pudra de argilă și tratamentele cosmetice

Presupun că și voi aveți o viață agitată în care nu reușiți întotdeauna să creați un echilibru perfect și să acordați atâta timp cât ați fi […]