Nu sunt credincioasă şi o să vă explic de ce.

Pentru că mi se pare un cuvânt cu o semnificaţie prea mare pentru condiţia omului. Nu e suficient să fii botezat, să faci prezenţă la fiecare slujbă care se ţine în parohia de care aparţii, să nu mănânci carne şi lactate în cele patru posturi de peste an, să citeşti din cărţi sfinte cât de des îţi este cu putinţă, să îţi păstrezi puritatea până după taina cununiei. Sunt aspecte importante, nu contest, dar nu sunt suficiente.

Credincios înseamnă mai mult. Din punctul meu de vedere, dacă ai bifat toate aceste reguli şi rromii sunt “ţigani împuţiţi” pentru tine, cei care fac shopping in mall sunt superficiali, femeile machiate sunt artificiale şi fanii “Game of thrones” sunt ignoranţi, eşti doar o victimă a aparenţelor. Clar, fiecare are dreptul să fie ce vrea, să gândească şi să se exprime liber. Dar, la fel de clar, nu cred că ne-am câştigat dreptul de a judeca. Sunt adepta libertăţii individului în măsura în care aceasta nu le face rău celor din jur.

Credinţa ar trebui să ne ghideze spre toleranţă, spre pozitivism, spre civilizaţie, spre o lume a bunului simţ, o lume în care dacă X-ulescu vrea să îşi pună roşii pe cap nu e treaba mea, o lume în care alegi să dăruieşti pentru că simţi să o faci, pentru că te alimentezi cu bucuria celui care primeşte, nu pentru că aşa ne învaţă la Biserică. Credincios e antonim individualismului şi egoismului pe care le promovăm noi (pentru că societatea suntem noi).

Nu sunt credincioasă, dar îmi doresc să fiu într-o zi. Cred că prin exerciţiu se poate. Ţine de natura individului, nu de religie. E alegerea fiecăruia dintre noi dacă la răutate alege să răspundă cu răutate, dacă alege să nu răspundă sau dacă alege să răspundă cu bunătate. Dar crezi că răspunsul înveninat de răutate îţi asigură un loc în Rai? Aș spune că dacă ”drumul spre Iad e pavat cu intenții bune” nu e motiv suficient să ne încredem că reciproca funcționează și că drumul spre Rai e asigurat de aplicarea legii talionului. Există o lege a compensaţiei în lumea aceasta. Să lăsăm judecata în seama ei. Viaţa are grijă ca fiecare să primească ce merită. Hai să privim în grădina noastră, fiecare dintre noi. S-ar putea să găsim nereguli măricele acolo.

August 4, 2015

Ce înţeleg eu prin a fi credincios

Nu sunt credincioasă şi o să vă explic de ce. Pentru că mi se pare un cuvânt cu o semnificaţie prea mare pentru condiţia omului. Nu […]
July 17, 2015

Un meci … de fotbal

De regulă pricep chestiile relativ repede, dacă are cine să mi le explice. Dar cu fotbalul e greu, greu tare. Şi nu că nu aş fi […]
July 6, 2015

Mi-e dor să citesc ca înainte

Îmi aduc aminte când făceam interviuri mai demult în căutare de asistent PR, iar una dintre fetele care au aplicat la job a scris că știa […]
June 26, 2015

7 Puf-uri

  Pe principiul Cine se scoală de dimineaţă… vede chestii ciudate, azi am fost martora unui fenomen de care uitasem – parfumatul gratis. Ce-ar putea fi […]