5.15 a.m. Sună alarma. Nu dau snooze … e un obicei pe care îl urăsc. Nu îmi place să amân nimic. Sunt mereu pe repede înainte. Mă ridic din pat cu viteza unui melc să verific dacă plouă. Și nu plouă. Trist! Ar fi fost un motiv bun să mai lenevesc un ceas în pat. Totuși, ochii par că sunt lipiți. Cad amorțită în lenjeria albă și ademenitoare. Încerc să îmi conving conștiința că e loc de încă o oră de somn. Dar piticii sunt deja cât se poate de activi și dornici de ceva acțiune.

5.21 a.m. Arunc apă rece pe față. Mă trezesc. Mă întreb în gând: „Ce a fost în mintea mea încât fiu la un pas de a compromite un început de zi?“

5.42 a.m. Sar în pantofii sport, albi: „Cum vor arăta după?“.

5.58 a.m. Trag aer în piept. E sărat. Nisipul e umed și pașii mei par grei. Urmele rămân adânci pe nisip pentru câteva momente. Dar marea spală tot. La fel ca timpul.

6.08 a.m. Au trecut doar 10 minute. Mă așteptam să îmi ia mai mult să alerg distanța dintre cele două diguri. Ce ironie: am alergat de la cel vechi, de la ruină, la cel nou. Ca în viață. Și aleg să mă întorc. Mi-am propus să alerg 30 min. Scopul e totul în viață. Fără scop nu ai direcție, nu știi unde vrei să ajungi și te pierzi. Serios?

6.14 a.m. Sunt la jumătatea distanței dintre cele două diguri, dintre trecut și prezent. Mă opresc. Timid, răsare soarele. Mă așez. Cadru după cadru, nu mă satur de fotografiat: cadru unic, panoramă, cu pescăruși, fără pescăruși, cu efecte, fără efecte.

6.31 a.m. Momentul a trecut cu viteza fulgerului, și dacă alegeam să îmi urmez obiectivul de 30 minute de alergat, mă bucuram doar de 2 minute din scena răsăritului.

Raluca, bună dimineața! Viața e o călătorie de care trebuie să te bucuri, nu o goană după chestii. Uneori e mai important să te oprești din drum, să te bucuri de ceea ce ai și să te întrebi dacă ai nevoie cu adevărat să ajungi acolo unde ți-ai propus sau dacă nu e doar o risipă de energie. Și știi ceva? Timpul nu poate fi recuperat.

 

Sursa foto: arhiva personală

August 31, 2015

Gânduri la malul mării

5.15 a.m. Sună alarma. Nu dau snooze … e un obicei pe care îl urăsc. Nu îmi place să amân nimic. Sunt mereu pe repede înainte. […]
August 30, 2015

Belvele – perfect de imperfecte

După multe articole citite și îndrăgite pe Belva, după multe share-uri pe facebook la cele în care mă regăseam sau a căror conținut îmi doream să […]
August 29, 2015

5 motive pentru care consider că Belva e despre a fi Om

O vreme am admirat Belva de la distanță. Citeam articolele, mă regăseam în ele, mă contrariau sau mă amuzau. Apoi mi-am dorit să devin o Belvă […]
August 27, 2015

Îmi asum că sunt…

Atât de des aud această frază că mi se pare că a devenit un trend la fel ca Air Max-urile de la Nike. Vara trecută ştiu […]