Când ne pleacă bunicii
June 28, 2016
Lumea ca poveste pe repeat
July 21, 2016

Când scrii?

De ceva vreme am senzaţia că sunt într-o găleată fără picătură de inspiraţie. Nici un cuvânt nu iese, nici o idee de articol, vid total. Dacă aş fi scriitor, aş spune că e sindromul paginii albe. Dar cum nici măcar un blogger adevărat nu sunt, m-am gândit să caut cauza problemei.

Mă întrebam dimineaţă, când şi despre ce ar trebui să scriu. Ce fac? Mă apuc de scris despre futilităţi sau chestii generale, doar pentru că ar fi cazul să public ceva? Sunt dispusă să fac acest compromis? După două guri de cafea, răspunsul veni natural.

Ca să aibă vreun sens să scrii şi să te citească cineva fără să aibă impresia că-şi pierde timpul, ar fi bine să simţi nevoia de a scrie. Să îţi torni sufletul pe foaie (fie ea fizică sau virtuală), să îţi verşi năduful şi să-ţi strigi bucuria. Cititorul tău să se pună singurel în locul tău, după 2 propoziţii, să-ţi soarbă fiecare cuvânt şi să trăiască povestea pe care o citeşte. Aşa consider eu că ar trebui să scriu.

Sigur, ai nevoie şi de inspiraţie şi de subiecte interesante, iar mie îmi cam lipsesc în ultima vreme. De asta am o admiraţie grozavă pentru cei ce reuşesc să scrie zilnic, despre o mie de lucruri. Scriu frumos şi cu entuziasm, iar eu mă întreb de fiecare dată de unde au aceşti oameni resurse. Ce fel de viaţă au şi când reuşesc să stea jos sau să doarmă? Cum arată o zi obişnuită din viaţa lor? Cum reuşesc să fie „vii” atâtea ore pe zi? Cum îşi împart şi gestionează timpul?

Promit că mă apuc de căutat răspunsurile la toate aceste întrebări şi sper să le găsesc repejor, poate învăţ şi eu ceva. Dacă nu ies din dilemă, cred că o întreb pe Andreea cum e viaţa de om al muncii, blogger, mamă, soţie, femeie, prietenă…

sursa foto: fotolia

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.