metode de relaxare
Este timpul pentru tine! 12 metode de relaxare pentru o mamă activă!
August 6, 2017
De ce aleargă românii după bani, dar nu știu să-i facă?
August 7, 2017

Când am descoperit în 5 minute cât de mult m-am schimbat într-un an

Concediul în care mi-am dat seama cât de mult mă doare-n cot de alții si cât de mult am început să fiu autentică. Totul, în câteva minute!

Mult-planificatul concediu

Tipic: eu + soț + doi copii de 6 și aproape 4 ani plecăm la drum lung cu mașina, mulțumind lui Dumnezeu că-s sănătoși și că nu mai iau colacul de toaletă, pompa de muci, baxul de scutece, firbătorul si tratamentele anti—toate-problemele-copilăriei închipuite sau deja pățite. În schimb iau: biciclete, role, palete de tenis, 45 de tricouri, 65 de pantaloni scurți și 5645,3 alte nimicuri care să-i țină ocupați pe drum. Restul de 0,7 a fost mâncat pe furiș înainte să fie pus în bagaj. Anul ăsta avem mașină mai mare decât anul trecut, deci, ne permitem!

Și plecăm. La 5 dimineața eram pe drum – asta în visul nostru, pentru că ceasul nu a sunat și noi n-am mai avut insomnia tipică de dinainte de concediu, ci am dormit ca după o zi de luptă pe front.

Reiau. La 6:30 eram pe drum. Copiii erau fresh, dar s-au liniștit curând.

Și – atenție, că urmează faza 1, OBSERVAȚIA: mă uit la unghii. De la mâna dreaptă gelul era căzut la 4 din 5 iar la stânga, la 1 din 5, cu oja de deasupra sărită de pe fix la toate 10, în vârfuri. La picioare, mai rău! Și de la unghiile de la picioare, am urcat pe gambe: părul de pe picioare trona triumfător, des și negru peste tot, în special acolo unde mă uitam eu. Bun, lasă ca am epilatorul la mine – zic. Cum ajung la prima locație, mă epilez.

Mâinile încaltea, erau ca și virgine, adica neepilate… din primavară. Stufăriș!

Ajung la față unde, mi-am zis, trebuia să fie în regulăm, că-mi luasem mustața acu 2 zile, și mă pensasem ieri. Greșit! Cât de repede pot sa crească toate, Doamne-Dumnezeule? Că doar pe cap nu crește ca și cum le-aș blagoslovi cu îngrășământ! – la firele de păr mă refer.

Pentru că tot am ajuns la cap… aici tronează mândri aproape doi centimetri de păr sur, crescut sigur astă-noapte. Pardon, că de vreo lună și ceva nu m-am mai vopsit la rădăcină! Am uitat, grație metodei ingenioase de a-mi prinde părul și de a mă admira frugal la un bec chior, din baia mare. Și, evident, faptului că am fost atât de ocupată cu o lista de 764,3 de chestiuni, toate urgente și importante. (232,7 chestiuni încă au rămas nerezolvate).

Acum urmează faza 2, COMPARAȚIA: cred că m-am dilit cu capul. Eu, care nu era concediu înainte de care să nu mă duc la defrișat total de păr, epilat pe unde nici nu se vede, pensat la marea artă, pictat unghii cu gel vreo două ore și proaspăt vopsită la cap! Și să vezi ce tragedie dacă săream una din etape, că eram cu un bot lung până în parbriz! Vreo jumate de zi. Adăugate la alte 3 zile.

Și acum… nimic. Măi, da` nimic! Ingrijorător de nimic!! Liniștită, trag prima concluzie. Scuzați, am uitat să te anunț că am ajuns deja la faza 3, CONCLUZIILE.

  1. No, vorba oșanului, ori m-am transformat într-o nesimțită, ori chiar nu-mi mai pasă nici cât negrul de sub unghie, de gura lumii.
  2. Dar eu – eu cum mă simt? Că atunci când îți dai așa, oleacă de atenție pe la salon, îți cam crește stima de sine. Pardon, nu-i vorba de stima de sine, ci de imaginea de sine.
  3. Concluzia apoteotică: unghiile si părul le-am rezolvat repede și eficient în 20 de minute. Dar stima de sine…  se pare ca nu a mai avut nevoie de o porție atât de zdravănă de imagine de sine pentru a mă simți autentică. Am descoperit că mă simt frumoasă și așa, cu păr pe mâini, fară gel pe unghii și fără brunetul uniform pe păr. Mă simt frumoasă și bine în pielea mea chiar dacă nu le mai am pe toate perfecte. Și mă simt bine când mă strâmb în fel și chip atunci când baieții exersează pe mine camerele de la telefoane, și când mă scălămbăi ca un țânțar turmentat la fotbal sau alte jocuri cu ei.
  4. Și încă o concluzie, dar total neobligatorie: când domnițele care își fac selfie cu buzele țuguiate, ușor întredeschise – la ce se gândesc? Ce spun buzele în locul lor? Că așteaptă să sugă o banală înghețată?…

Mulțumesc pentru că ai citit primul meu articol pe Belva.ro, sper că ți-a plăcut. M-ar inspira mult de tot un feedback. Mulțumesc!

Share

1 Comment

  1. carmen says:

    Iuliana, draga, ma regasesc in articolul scris de tine cu singura modificare ca la noi sunt doua motate una de 9 ani si una de 4 ani. Ma amuza cel mai tare (fetele) cand reusesc si eu pe la ora 12-1 noaptea sa imi fac manichiura, aplic o oja si dimineata aud:” Da’ tu cand ti-ai facut unghiile, unde pleci? si eu le vreau mov( cea mare) si eu si eu rosii cu sclipici( cea mica) si la picioare, si la picioare!!!” Viata e frumoasa alaturi de copii, chiar daca uneori iti iese fum pe urechi mai ceva ca la tom si jerry. te pup, numai bine si mult succes in continuare!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *