Meseria aia scârboasă!
January 30, 2014
Astăzi mă răsfăț cu o carte “special”
January 31, 2014

Banii mei. Banii tăi. Banii noștri

În lumea întâlnirilor și a ieșirilor, omul modern continuă să se lupte cu o întrebare importantă: Cine ar trebui să plătească la o întâlnire?

Și de la o discuție la alta și dintr-un status de Facebook în altul tot aud discuții și păreri pe această temă. Chiar și femeile discută între ele cu privire la întâlnirile lor recente, iar una dintre primele întrebări care apare este: “A plătit el?

Eh, ăsta chiar e un hot topic, nu?

Părerile sunt împărțite: Ba se simt bărbații ofensați dacă te pui și tu să plătești, ba se simt femeile ofensate că își plătesc, ba ea se oferă să plătească, dar speră ca el să refuze și tot așa.

Înainte să îmi spun părerea, vin și cu un răspuns științific, să fim și un pic obiectivi, zic:

Se pare că cei mai mulți dintre bărbați sunt în continuare cei ce achită nota de plată pentru întâlnire, dar își doresc ca și femeile să plătească, uneori – au zis cei de la Reuniunea Anuală din New York City a American Sociological Association.

De asemenea, în urma chestionarului de studiu de la NBCnews.com aplicat pe 17 607 persoane necăsătorite, heterosexuale, rezultatele au arătat că:

  • 84% dintre bărbați și 58% dintre femei spun că bărbații plătesc costurile întâlnirilor
  • 39% dintre femei speră ca bărbații să nu le ceară să contribuie la achitarea notelor de plată
  • 44% dintre femei au fost chiar enervate când celălalt se aștepta ca ea să contribuie
  • 44% dintre bărbați au afirmat că nu ar mai ieși cu o femeie care nu își plătește niciodată
  • 64% dintre bărbați cred că și femeile ar trebui să plătească din când în când, deși 76% au spus că s-au simțit vinovați că au spus asta
  • 4 din 10 bărbați și femei spun că au împărțit cheltuielile întâlnirilor începând cu prima luna.

Trec acum și la opinia mea, nu doar la știință. Iar pentru că e un subiect destul de dificil, l-am pus cumva pe etape. E mai ușor, zic.

Primul date: În principiu, cine face o invitație, plătește, indiferent de sex.

Acum e posibil ca multă lume să vină cu ideea codului bunelor maniere în care cavalerul trebuie să plătească – nu, nu țin minte să fie această regulă pe acolo. Există regula ca acesta să intre primul într-un local (pentru că la intrare toate privire sunt ațintite către ușă, iar pentru femei este inconfortabil), să dea comanda chelnerului pentru amândoi, dar de plată… scrie doar că plătește pentru invitați – ceea ce am zis mai sus (cine invită, plătește).

Cavalerismul e drăguț, dar totuși, hai să nu exagerăm.

Și dacă totuși, știți că este genul de om care plătește oricum ar fi sau insistă să facă asta, ar fi drăguț, spun eu, să nu vă comandați chiar cele mai scumpe, fancy, futuriste chestii din meniu, doar pentru că… puteți.

Nu uita că omul ăla nu are nici o obligație să plătească pentru tine, nu e de parcă îi oferi servicii sau produse și el le plătește… la fel se aplică și din sens opus, bineînțeles.

Banii mei. Banii tăi: Păi, în principiu, dacă vorbim de 2 persoane care ies de câteva luni, atunci este clar că fiecare își are propriile cheltuieli, salariul lui and so on. Dacă vorbim de o relație îndelungată, putem să punem în aplicare și principiul unui fond comun pentru diverse lucruri sau cheltuieli care au loc în mod constant.

Banii… care merg în vortex: mai sunt și cei care își iau salariul și-l dau soțului/soției și rămân fără nici o lețcaie. Păi, draga mea – așa nu!

De la un mic fond comun la banii noștri nu este decât un pas. Vorbesc aici de relațiile serioase în care decidem să facem marele pas de a ne muta împreună cu el. Bineînțeles, chiar și locuind în același apartament vom avea propriile cheltuieli (noi, pentru răsfăț probabil, iar ei… pentru gadget-urile lor, hobby-uri etc), dar fondul comun va fi ceva mai ridicat decât era înainte. Deja apar cheltuielile cotidiene, facturi, concedii și tot așa.

Părerea mea generală, asupra subiectului este că trebuie să vă păstrați independența și orgoliul la standarde ridicate și să știți când este momentul potrivit să faceți un compromis sau să cădeți de acord.

Sursă imagine: pinterest.com

Share

2 Comments

  1. Eu detest la culme să-mi plătească altcineva consumația, indiferent cine a făcut invitația. Și mă refer aici la toate situațiile – masă de business, masă cu prietenii, masă cu rudele. Pana mea, fiecare cu banii lui.

    Excepție o fac situațiile în care iau masa doar eu cu el. Dacă înainte să devină o relație serioasă preferam la fel să își plătească fiecare ce a consumat, acum e altă treabă. Banii oricum tot din aceeași casă vin și pleacă, deci fie că scot eu, fie că scoate el, e aceeași chestie.

  2. Corina Stirbu says:

    Te creeed, Andreea!
    Exact așa sunt și eu – ține de respect de sine.