Eu sunt o romantică incurabilă! Nu, nu văd totul înconjurat de inimioare roz, având ca fundal sonor cântec de rândunele. Am crezut și voi crede mereu în iubirea aceea curată și necondiționată pe care cu toții ne-o dorim, fie că recunoaștem sau nu, în iubirea sufletului pereche, iubire ce vreau să cred că poate dura o eternitate.

 
Iubirea ia multe forme și se manifestă diferit, funcție de cei ce o simt, o trăiesc, o oferă și o primesc.

 
Sigur că cele mai pline de fluturi în stomac, trăiri intense, drame și teatru sunt iubirile adolescentine. Apoi sunt iubirile ce se nasc în tinerețe, după adolescență, cu pasiune, implicare și multe planuri de viitor. Și cam aici se oprește lista? Nuuuu! Nici nu cred că e vorba despre o listă și categorisirea iubirii în funcție de vârsta protagoniștilor.

 
Din punctul meu de vedere, oamenii iubesc și se îngrăgostesc indiferent de momentul în care se găsesc pe linia timpului. Fie că e în adolescență, în tinerețe, la a doua sau a treia tinerețe, omul este capabil să iubească sincer și frumos și are nevoie să dăruiască, dar să și primească totodată.

 
Mereu m-au intrigat cuplurile care se formează după ce au ieșit din relații nereușie, după dezamăgiri față de partenerul anterior, poate după ce au copiii mari și pe picioarele lor, sau chiar după ce au pierdut sufletul drag cu care au crezut că își vor petrece viața întreagă. Se pare că există, aș vrea eu să cred, în fiecare om o capacitate de autovindecare. Sau poate chiar întâlnind persoana potrivită care să vindece un suflet făcut bucățele, iubirea găsește din nou drumul, lipește piesele la loc și, chiar dacă e diferită de cea sau cele de dinainte, ea poate uni și schimba două vieți ce s-au intersectat mai târziu.

 
Din punctul meu de vedere, viața e prea scurtă pentru a ne-o petrece singuri. Chiar și relațiile (oficializate prin căsătorie, sau nu) între oameni de 50-60 de ani au farmecul lor. Cu atât mai mult dacă sunt bazate pe sentimente pure ce îi determină pe cei doi să se comporte în intimitatea casei lor ca doi adolescenți.

 
Iubirea nu se caută. Ea apare în viața noastră când ne așteptăm mai puțin și ne împlinește, ne face mai bogați sufletește și nu ne întreabă niciodată câți ani avem. Vrea doar să o primim cu brațele deschise și să o păstrăm pentru că o merităm.

 
„Adevăratele povești de dragoste nu au final!” – Richard Bach

 
Sursă foto: anasstassya.wordpress.com

January 29, 2016

Iubirea nu te întreabă ce vârstă ai

Eu sunt o romantică incurabilă! Nu, nu văd totul înconjurat de inimioare roz, având ca fundal sonor cântec de rândunele. Am crezut și voi crede mereu […]
January 24, 2016

40 de ani de când nu mai este…

Știți bătrânii aceia care sunt atât șotioși cât și sfătoși, funcție de situație? Eu mereu i-am admirat și îmi face mare plăcere să îi ascult, povestind […]
October 22, 2015

Teoria Norilor

“Teoria norilor” a lui Stephane Audeguy a fost o mare revelație literară în Franța anului 2005. Titlul cărții m-a intrigat, iar pe măsură ce citeam deveneam din […]
October 20, 2015

Ziua porților deschise la Clinica Oftaprof

Nu am fost niciodată la un blogmeet, iar Andreea mi-a dat ocazia când m-a invitat să particip împreună cu alți bloggeri din Iași la un fel […]