Încep să cred că, undeva în adâncul sufletului, am un clovn colorat care face tumbe, face baloane de săpun și dansează ținându-se de mână cu toți copiii. Dar undeva ascuns bine de tot; atât de bine, încât numai unii îl pot vedea și înțelege, pentru că el nu iese la suprafață așa, cu una-cu două. Altfel nu pot să-mi explic ce le place copiilor la mine.

Să ne înțelegem: copiii sunt pentru mine ca niște norișori de vată de zahăr dulce și zâmbitoare; ca niște curcubee vesele într-o zi ploioasă căreia nu i-ai mai fi dat nici o șansă; ca niște pupici jucăuși pe un obraz sceptic. Dar asta numai de la distanță. De aproape, copiii sunt pentru mine niște omuleți mici care arată exact la fel ca niște oameni mari, dar care te pot pune în dificultate mult mai rapid și mai rușinos decât orice adult. Copiii îți pot pune întrebări precum „De ce nu mai există dinozauri?”, „Cum poate să stea Dumnezeu în cer?” sau ”Cum pot să meargă muștele pe tavan, cu capul în jos?”.

Niciodată nu știu ce se poate întâmpla când sunt în prezența unui copil, deci întotdeauna mă pregătesc sufletește înainte să mă întâlnesc cu unul. Niciodată nu știu dacă unui copil ar trebui să-i vorbesc ca unui om mare sau să mă prostesc, să mă pun în patru labe și să nechez. Prin urmare, evit cât pot de mult astfel de întâlniri pentru că nu aș vrea să fiu făcută de rușine.

Totuși, copiii pot vedea clovnul din interiorul meu și, dintr-un motiv pe care nu pot să mi-l explic, reușesc să îl scoată la suprafață și să-l facă să empatizeze cu ei. Eu sunt convinsă că este vorba despre un clovn care îmi transformă cuvintele simple în sunete care pentru copii sunt interesante sau, măcar, amuzante. De asemenea, sunt convinsă că ceea ce pronunț eu, ceea ce iese din gura mea sau gesturile rezultate din mișcarea corpului meu nu ajung în aceeași formă la copii deoarece intervine clovnul care mă face mult mai interesantă.

Altfel nu pot să-mi explic de ce un copil ar sta cu mine.

Sursa foto: sheknows.com

May 3, 2012

Nu știu să mă port cu copiii, dar lor nu le pasă

Încep să cred că, undeva în adâncul sufletului, am un clovn colorat care face tumbe, face baloane de săpun și dansează ținându-se de mână cu toți […]
April 30, 2012

Azi lenevesc în Brașov

Pentru că am momente în care am impresia că, dacă nu spun stop, o să-mi plesnească o venă după cap, am decis să preîntâmpin senzația urâtă […]
April 26, 2012

Dar să nu mai spui nimănui, da?

Dacă este un lucru pe care l-am învățat din fabulosul și pildosul serial Pretty Little Liars, acela este că „secrets have their way to come out […]
April 25, 2012

Trei tehnici de manipulare învățate de la porcușorul de Guineea

Pentru că se spune că învățăm câte ceva de la oricine și orice lucru cu care intrăm în contact, eu mi-am dat seama că, deși pisica […]