Măcar dintr-un punct de vedere mă consider o persoană foarte norocoasă: deşi, de-a lungul existenţei mele, n-am avut parte numai de joburi pline de lapte şi miere, niciodată nu am avut de-a face cu şefi absurzi până la paroxism care să nu aibă nici măcar noţiuni minime de leadership (sau, în fine, dacă am avut, le-am spus ce am avut de spus, TOT adică şi apoi mi-am dat demisia :D).

Din nefericire, însă, există foarte multe persoane care nu sunt atât de norocoase şi tind să cred că sunt mai multe cele ghinioniste decât cele ca mine.

Prin urmare, voi încerca în cele ce urmează să realizez un “manual” al şefului modern, de cele mai multe ori român (dar nici cu străinii nu mi-e ruşine) care crede că a-ţi umili angajaţii trebuie să fie una dintre strategiile de conducere.

1. Niciodată nu le da angajaţilor banii în ziua de salariu. Întotdeauna dă-le de înţeles că fiecare angajat în parte trebuie să vină la tine în birou şi să te roage să-l plăteşti;

2. Pentru ca un angajat să te asculte şi să facă treabă, trebuie neapărat să-l înjuri de mamă. Merge şi de tată, dar mama este mult mai eficientă;

3. Obligă-ţi angajaţii (prin tactici menţionate la punctul 2) să se toarne unii pe alţii. În acest fel, firma ta va înflori într-o zi cât altele într-un an;

4. Nu uita să le repeţi angajaţilor a tu eşti singurul din firmă care ştie TOT iar ei, evident, sunt proşti grămadă. Şi apoi, din nou, aplică tacticile de la punctul 2;

5. Întotdeauna să rămâi cu nedumerirea asta care te macină: oare de ce fug oamenii mei de mine?”;

6. Întotdeauna trece-le pe cartea de muncă o meserie care să nu implice studii superioare şi, Doamne fereşte, în domeniul în care profesează. Ah! Şi neapărat salariul minim pe economie!;

7. Repetă-le până la disperare faptul că tu nu ai nevoie de ei;

8. După ce s-au petrecut lucrurile descrise la punctul 1, nu uita să le dai salariul în bancnote de 1 RON şi să le arunci în scârbă pe jos. Angajaţii trebuie întotdeauna să îngenuncheze pentru banii primiţi de la tine;

9. Impune-le targeturi absurde pe care niciodată nu le vor atinge. Aşa vei avea tu sufletul curat: tu ai vrut să le dai bani, ei sunt nişte incapabili;

10. Pune-i să stea peste program, să vină la serviciu în week-end şi să facă diverse lucruri complicate despre care tu, mai apoi, să spui că tu singur le-ai făcut. Oricum ei sunt proşti grămadă.

Din păcate, am întâlnit de multe ori o atitudine de acest tip. Puteţi completa lista cu tot ce doriţi voi.

November 16, 2010

Cum să-ţi umileşti angajaţii: ghid practic

Măcar dintr-un punct de vedere mă consider o persoană foarte norocoasă: deşi, de-a lungul existenţei mele, n-am avut parte numai de joburi pline de lapte şi […]
November 11, 2010

Astăzi conduc

Îmi place foarte mult să conduc. Oriunde: în oraş, în afara oraşului, nu contează, mie îmi place să conduc şi, pur şi simplu, mă relaxează foarte […]
November 9, 2010

Acum ştiu la ce foloseşte aerobicul

În afară de beneficiile evidente pe termen lung, în ceea ce priveşte aerobicul simţeam o nevoie acută să-i simt avantajele pe loc. Şi, pentru că ideea […]
November 8, 2010

Cadranul 4: Lucruri pe care nici eu, nici ceilalţi nu le ştiu despre mine

Nu ştiu dacă ştiţi de fereastra lui Johari (de care mi-a amintit Georgiana) dar, dacă nu ştiţi, este un exerciţiu interesant de făcut, mai ales atunci […]