De vreo două-trei luni mi s-a stricat computerul, a cărui utilizare doresc să o limitez doar la ceea ce ţine de serviciu şi articolele Belva/traduceri. Nu prea are legătură cu titlul, recunosc, decât un pic, dat fiind că mi-am intensificat lectura în perioada aceasta.

Practic, acum două săptămâni am început lectura (din care în momentul de faţă mai am vreo…5 pagini doar) a colecţiei de proze scurte a lui Truman Capote, Muzică pentru cameleoni, una dintre puţinele cărţi pe care le am cumpărat la Târgul de Carte Gaudeamus din 2009 (dată fiind invazia de autobiografii ale ….”vedetelor”).

Cred că  nu mai este nevoie să spun cine este Truman Capote . Este de ajuns să menţionez Mic dejun la Tiffany’s sau  Cu sânge rece şi cred că deja vă daţi seama despre cine este vorba.

Deşi plecasem cu prejudecata că nu îl voi parcurge din pagină în pagină, după prima povestire (poate printre cele mai hmmm….interesante), nu am mai putut să las cartea din mână.

Trebuie să recunosc că asemenea lui Capote şi eu mă dau în vânt după Agatha Christie, poate şi acest fapt m-a determinat să citesc până la sfârşit. Iar amănuntele privind documentarea lui, ca scriitor şi reporter, mi-au arătat că nu am făcut o alegere greşită.

Introducerea unor evenimente la care a luat part şi persoane pe care le-a cunoscut, fac şi mai savuroasă lectura.

Chiar dacă unele scrieri sunt de un realism sfâşietor, poveştile -dintre care unele non-ficţiune- lui Capote nu au cum să nu impresioneze.

„Cartea aceasta contine cam de toate: amintiri ale unor evenimente obscure, dar si imagini ale celor celebri, bancuri vechi si istetime la zi. In mod cert, o compozitie care va trece testul timpului.” (The New York Times Book Review)

P.S: Cu ocazia asta , am descoperit şi acest site : Protecţia cititorului – Recenzii

Sursă foto 1

Sursă foto 2

January 27, 2011

Descoperindu-l pe Capote: Muzică pentru cameleoni

De vreo două-trei luni mi s-a stricat computerul, a cărui utilizare doresc să o limitez doar la ceea ce ţine de serviciu şi articolele Belva/traduceri. Nu […]
January 5, 2011

Anul Nou la aromâni

Iniţial doream să public obiceiuri şi tradiţii culinare în preajma Crăciunului la aromâni (armâni). Însă, nu totul iese cum îţi doreşti. Zilele trecute am primit de […]
December 29, 2010

Mini revista presei internaționale 2010

Sau cum îţi dai seama că lumea a luat-o razna. Deşi cu câteva luni întârziere şi ieşite din actualitate, m-am gândit să scriu un mini articol […]
December 28, 2010

Joyeux Noel

Trebuie să mărturisesc că nu prea mă atrag filmele despre războaie, aşa cum m-am săturat şi de cele despre Ceauşescu, care se scot pe bandă rulantă. […]