Să stabilim de la început! Acesta este un articol metaforic, în care unii dintre voi se vor identifica în diferite roluri, iar alții… să zicem că vor alege să îl ignore, așa cum ignoră multe alte lucruri din jurul lor. Evident, nu e un articol despre dragoste, ”drăgălășenii” și relații de ”corazon”, dar dacă vrea vreo fătucă decepționată să se regăsească în el, fie, o las. Dar fără gesturi imprudente, da? Nu. Articolul ăsta e despre oamenii din viața noastră. Ce cuvânt greu: ”oameni”…

De unde să încep? Păi… de la începutul călătoriei, nu?

Ei bine, călătoria noastră începe când primim un autobuz, al cărui șofer suntem chiar noi. Unii îl apreciază, având grijă de el și de drumul pe care îl aleg, iar alții îl iau în derâdere, bătându-și joc de el și alegând drumuri la întâmplare. Unii îl lustruiesc, alții îl bagă în gropi și îl accidentează. Dar, până la urmă, e autobuzul fiecăruia și putem spune că șoferul alege ce face cu el. Atât timp cât zdruncinăturile nu au un efect negativ asupra celorlalți.

Astăzi, însă, vreau să vă vorbesc despre oamenii care urcă în autobuzele noastre. Pentru că, de fapt, ei fac adevărata diferență într-o călătorie. Ei sunt cei care fac aventura să fie una plăcută, cu zâmbete, sau una oribilă, ca un adevărat iad. Nu v-a stricat nici o piți cu fițe vacanța? Nu ați simțit oare vreodată că vă vine să dați pe cineva jos din mașină, pentru că nu îl mai suportați? Ei bine, da, pe unii îi lăsăm să urce pentru că pur și simplu ne place de ei, de unii chiar ne îndrăgostim și le asigurăm cel mai bun loc lângă șofer, pe unii îi lăsăm să urce pentru că e ruda sau prietenul cuiva drag, deși nu prea ni se pare nouă treabă bună, iar unii intră mai mult cu forța, pe diferite motive. Iar de la ultimele două categorii te aștepți la ce-i mai rău, așa că, atunci când se întâmplă ceva negativ, nu ai nici o reacție de șoc. Vrei pur și simplu să se termine totul și să coboare cât mai repede la prima stație.

Șocul vine, însă, atunci când chiar oamenii ăia dragi ”ți-o trag”. Când stai liniștit cu volanul în mână, gândindu-te că ai în spatele tău niște oameni tare faini, pe care te poți baza și în care ai încredere că vor face călătoria împreună una minunată.

Și le povestești chestii super intime, le dai beneficii în autobuzul tău și acces la toți oamenii ăia faini, oprești autobuzul sau alegi drumul bazându-te și pe părerea lor, îi lași să te descopere și să te cunoască în amănunt și… pac! Când te aștepți mai puțin, omul ăla pe care îl credeai lângă tine și căruia i-ai împărtășit toate poveștile s-a decis să îți murdărească scaunele, să îți facă pană la autobuz și apoi să urce în autobuzul altcuiva. Și stai ca prostu` și te întrebi cum naiba ai reușit să te înșeli așa de mult în privința unui om și până unde merge nivelul lui de… meschinărie, de răutate, de imaturitate.

Hai că-l știți! Ați avut și voi cel puțin un om de ăsta în autobuzul vostru. Care poate între timp a schimbat mai multe autobuze și s-a folosit de fiecare călătorie în parte, dar se bate cu pumnul în piept că nu a avut nimic de câștigat din ele. Și la fiecare autobuz la care merge spune că acolo e cel mai bine, iar când se dă jos scuipă și înjură, de zici că mai are puțin și dă cu doza de rahat în tine.

Dar știți cum stă treaba cu oamenii ăștia care se cred buricul Pământului și nu au nici o problemă în a vorbi urât de tine după o călătorie frumoasă împreună? Chiar și după un an de când au ieșit din peisaj? Vă zic eu! Nu merită nici o secundă. Pentru că treci imediat de la șoc și dezamăgire la indiferență curată. Și chiar ajungi să râzi la vorbele lor rele aruncate cu mare satisfacție pe toate canalele, mulțumind cerului că nu ești tu ăla atât de copil și atât de ipocrit, văzându-ți de viață și învățând în fiecare zi că micimea unora te motivează să faci tu lucrurile altfel, mai bine.

Cât despre autobuzul meu… ei bine, nu se mai intră chiar așa de ușor în el. E drum lung din stație până pe scaun. Iar momentan e plin de oameni adevărați, oameni care știu ce înseamnă un zâmbet adevărat și o relație de încredere, oameni care chiar sunt… oameni.

Drum bun să aveți!

Sursa foto: wikpedia.org

April 3, 2014

Viața ca o călătorie cu autobuzul

Să stabilim de la început! Acesta este un articol metaforic, în care unii dintre voi se vor identifica în diferite roluri, iar alții… să zicem că […]
March 28, 2014

Azi citesc toată ziua

Vineri. Chef de soare, de leneveală, de week-end. E una dintre acele zile în care cheful de muncă a fugit departe și nu dă vreun semn […]
March 27, 2014

Chemarea îngerului – O carte pe care o vei iubi

Voiam de multă vreme să îmi iau această carte. Auzisem numai lucruri bune despre ea și voiam să trăiesc și eu această experiență pusă în scenă […]
March 21, 2014

Azi gătesc zen

Da, m-am hotărât! Azi e una dintre acele zile în care am o stare atât de zen încât pot să intru în bucătărie și să gătesc […]