Îmi cumpăr niște mierle. Și le las libere prin curte. Să îmi cânte și să mă încânte în fiecare zi. Să se furișeze ca și cum ar fi niște mici teroriste cu ciocurile lor portocalii și, cocoțate în vârful magnoliei pe care mi-o doresc, îmi vor comunica cum stăm cu vremea. Și voi ști cu o zi înainte dacă mă pregătesc de plajă sau de durere de cap.

Casa mea va fi nici mică, nici prea mare. Vreau să pun în ea, în ordinea importanței, un dormitor luminos cu un pat uriaș, cu perne ergonomice și lenjerii catifelate din bumbac. Apoi, o bucătărie mare, cu o insulă în mijloc în care se vor găsi de la pahare și lingurițe de ceai la cele mai interesante și utile electrocasnice. Neapărat un raft cu cărți de bucate și o ușă înspre grădina mea cu mierle.

Îmi voi încărca pereții de poze cu familia și prietenii cei mai dragi, cu locurile în care am fost și de care m-am îndrăgostit. Îmi voi construi o cameră specială pentru citit și scris, cu lumină multă și flori, cu rafturi și un birou drăgălaș, sanctuarul meu.

Vreau și un salon în care să îmi primesc prietenele, să bem un ceai, să vorbim despre frumos. El vrea o cameră mare pentru vizionat filme, cu masă de biliard și un mini-bar pentru relaxarea de după muncă. Vrem o terasă însorită și multă dragoste. Iar apoi, mai spre vara vieții, vrem și unul sau mai mulți bebeluși, cu camere roz de prințesă sau verzi și albastre de feți-frumoși.

O pisică tigrată va mieuna într-un antreu, iar Beagle-ul va aștepta cuminte să fie scos la plimbare. Poate copiii își vor dori un acvariu cu pești colorați sau un scrânciob în spatele casei, atârnat de nucul înalt. De fapt, îl vreau eu înainte, de cum mă mut. Vara vom sta printre florile inspectate de mama la fiecare vizită, toropiți de soare sub vreun cireș sau măr, iar iarna lângă șemineu cu o cacao fierbinte și o pătură moale. Toamna vom asculta ploaia tăcuți și primăvara vom cutreiera împrejurimile după ghiocei.

Vecina noastră fi o bunicuță simpatică, iar copiii noștri se vor juca cu nepoții ei când vor veni vara în vizită la buna. Ne va aduce vara cireșe și iarna plăcinte, aproape la fel de bune ca ale mamei. Ceilalți vecini vor fi tineri ca și noi, la început de drum, cu casă nouă, cu planuri mari. Ne vom vedea sâmbăta la un grătar și la o bere. De sărbători vor veni părinții mei și părinții lui, ne vor vizita surorile și cumnații, nepoții și prietenii. Va fi o nebunie mare, dar ne vom distra pe cinste.

Seara, în liniște, voi scrie. Mai am puțin și termin. Tuberozele de pe birou vor îneca întreaga casă în aroma lor, iar iubitul meu Strauss va bântui camerele. Mierlele se pregătesc de somn. Mâine va fi soare…

Tu cum îți imaginezi că va fi casa ta?

sursa foto: norwichprintfair.co.uk

May 10, 2012

Când mă mut la casa mea…

Îmi cumpăr niște mierle. Și le las libere prin curte. Să îmi cânte și să mă încânte în fiecare zi. Să se furișeze ca și cum […]
May 9, 2012

Azi mă relaxez

Da, știu, când să mai avem timp și pentru relaxare? Dar trebuie să ne smulgem câteva minute (a se citi ore) pentru a ne reîncărca bateriile […]
May 7, 2012

Azi sar coarda

Din păcate, nu prea am timp să fac sport. Să merg la sală sau să ies la alergat. De fapt, nici chef nu am. Acasă am […]
May 4, 2012

Departe de casă – bine sau mai puțin?

Cred că fiecare familie pe care o cunosc are pe cineva plecat în afară. Fie că e la muncă sau la studii. Sunt milioane de români […]