Astăzi mă răsfăţ cu waffles!
February 17, 2012
Viața la 16 ani – o minciună!
February 17, 2012

Am refuzat rolul de victimă

1 an de zile (nu exagerez) am plâns și m-am plâns. În articole, prietenilor, necunoscuților din tren, mie, pereților din cameră. Nu am ratat nicio situație în care să-mi exprim nemulțumirea, frustrarea și am acceptat conștient rolul de victimă. Am îmbrăcat haina neputinței și am purtat-o până de curând, când am decis că în tendințele anului 2012 această haină este un dezastru. Ca să fiu sinceră, nu cred că se potrivea stilului personal.

Noua atitudine a pus stăpânire pe mine în momentul în care, renunțând câteva momente la rolul de victimă, am putut privi scena și am constatat următoarele:

1. „Well, bad things happen” – știu că ești obișnuită deja cu situațiile nu foarte “roz”, dar se întâmplă să ai parte de lucruri pentru care chiar nu ești pregătită. Lucrurile acestea au loc cu și fără un motiv anume. Analizez problema, accept situația și trec cât mai rapid cu putință la acțiuni care să diminueze (pe cât posibil) daunele.
2. Nu vreau recompensă! – Faptul că reziști eroic, că întorci și celălalt obraz, că iei măsurile corecte și nu cele dorite, nu înseamnă că cineva sau chiar divinitatea însăși trebuie să te recompenseze. Prin această atitudine câștigi destul!
3. Punct – Nu e greșit să pui punct unei fraze incoerente, cu multe corecturi, dureros de lungă.
4. Pot să aleg! – Ai opțiuni și poți lua decizii bune sau proaste, pe care să ți le asumi sau nu, din care să înveți sau peste care să treci fără concluzii. Unii nu sunt atât de norocoși.

Așadar, am acceptat faptul că „bad things happen”, am pus punct frazelor în care nu mă regăseam, dezvoltarea-mi este suficientă și, cel mai important, am ales să renunț la rolul de victimă.

Sursa foto: flicker.com

Share
Irina Butnaru
Irina Butnaru
O zgubilitică ce își pavează drumul prin viață cu intenții bune și zâmbete. Cam asta sunt eu. Împăciuitoare de cele mai multe ori și revoltată de nedreptăți atunci când le constat. Simt că tinerețea e o stare de spirit și nu are legătură cu vârsta, iar atunci când contextul permite, condimentez totul cu năstrușnicii și naivitate de copil. Sunt convinsă că totul se întâmplă cu un motiv și la momentul potrivit. Mereu în căutarea echilibrului și a soarelui de dincolo de nori, mă încăpățânez să văd partea pozitivă a oamenilor sau a situațiilor ce par a fi doar negative.

8 Comments

  1. Raluca Maier says:

    Way to go, girl! 🙂

  2. Carmen Gherca says:

    O atitudine super! Mergi inainte!

  3. Andreea Marc says:

    Să ştii că în acest an în care ai fost o botoasă îmi venea să te bat şi să te scutur până ce avea să iasă la suprafaţă din nou Elena pe care o ştiam eu.

    Important e că acum totul este bine şi că ţi-ai revenit, iar noi avem un “spion” excelent acolo unde trebuie!

  4. Zaza says:

    Am trecut si eu prin asta, insa, am ales sa nu accept rolul de victima. Felicitari ca ai reusit sa renunti la acest rol. Nu toata lumea poate!

  5. Georgiana Vieru says:

    Frumos articol, frumoasa atitudine! Bravo, Elena!

  6. Paula Alixandrov says:

    Choose to have a great day, choose to have a great life, choose to keep close to you, only the people that make you feel great and make them feel great around you. Go girl:)

  7. Lorry says:

    bravo…. eu inca mai am de lucrat la capitolul asta 😀

  8. tiberiu says:

    Alexandra iti recomand ca orice ai face, sa nu ai regrete. Traieste clipa nu da socoteala nimanui atat timp cat tu esti fericita. In final , orice decizie iei e a ta si mergi cu ea pana-n panzele albe. La sfarsitul zilei conteaza ca TU sa fii fericita orice ai fi facut in ziua respectiva. Asta e crezul meu in viata si am zis sa ti-l impartasesc si tie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.